Mihai Bucurenciu, condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul „Portbagajul”, prins în Bucureşti

Pe numele lui Mihai Bucurenciu, în vârstă de de 56 de ani, exista un mandat de executare a pedepsei de zece ani de închisoare cu executare, emis de Tribunalul Bucureşti, pentru de de lipsire de libertate în mod ilegal, potrivit Mediafax.

„Admite recursul declarat de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr.341 din 6 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti – Sectia I Penală, privind pe intimatul condamnat Bucurenciu Mihai. Casează, în totalitate, decizia penala nr.341 din 6 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti – Sectia I Penala şi sentinta penala nr.430 din 20 mai 2011 a Tribunalului Bucureşti – Sectia a II-a Penală şi, rejudecând: Respinge, ca inadmisibilă, cererea de rejudecare după extradare formulată de intimatul condamnat Bucurenciu Mihai. Obligă petentul condamnat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de soluţionarea fondului. Cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea recursului declarat de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucureşti rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta ICCJ din 28 noiembrie.

Bărbatul a fost încarcerat în arestul Poliţiei Capitalei şi urmează să fie predat Adminstraţiei Naţionale a Penitenciarelor în vederea executării pedepsei.

După ce în 2003 Înalta curte de casaţie şi justiţie (ICCJ) a decis condamnarea, în lipsă, la zece ani de detenţie a lui Mihai Bucurenciu, căutat pentru implicare în sechestrarea şi torturarea a trei bărbaţi suspectaţi că i-ar fi luat 420 mii de dolari, în 6 decembrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti îl scăpa de închisoare pe omul de afaceri.

Curtea de Apel Bucureşti a menţinut de fapt o decizie dată în luna mai 2011, a Tribunalului Bucureşti, prin care s-a admis cererea omului de afaceri de a fi rejudecat după extrădare, în dosarul în care era acuzat de sechestrarea şi torturarea a trei persoane care i-ar fi spart portbagajul maşinii sale de unde au fost furaţi 420.000 de dolari.

Decizia Curţii a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în 28 noiembrie 2012 a hotărât definitiv în acest caz, în sensul că Bucurenciu execută zece ani de închisoare.

În 8 iulie 2009, Mihai Bucurenciu, care era dat în urmărire internaţională, a fost prins de autorităţile române în autogara din Râmnicu Vâlcea, având asupra sa acte de identitate falsificate, emise pe numele unui apropiat de-al său.

Mihai Bucurenciu a susţinut la momentul reţinerii sale că intenţiona să se predea şi că a intrat în ţară cu trei zile înainte de a fi prins, fără să-i fie solicitate documentele la frontieră.

După ce a fost încarcerat, Mihai Bucurenciu a înaintat instanţei supreme o cerere de suspendare a executării decizie penale 4.447 din 13 octombrie 2003 a instanţei supreme, prin care fusese condamnat, solicitare ce a fost respinsă în data de 31 august 2004.

Totodată, el a făcut o contestaţie în anulare faţă de decizia definitivă prin care a fost condamnat de instanţa supremă, judecătorii respingând-o.

În 13 octombrie 2003, instanţa supremă a hotărât condamnarea la câte zece ani de închisoare a lui Mihai Bucurenciu, Amet Metin şi Ilie Alexandru (zis Sandu Geamănu), pentru lipsire de libertate în mod ilegal, aceştia fiind acuzaţi că au sechestrat şi torturat trei bărbaţi care, în ianuarie 2000, care ar fi furat aproximativ jumătate de milion de dolari din maşina lui Bucurenciu.

Cele 11 persoane acuzate în dosarul „Portbagajul” alături de Bucurenciu au ajuns să fie anchetate după ce, în 14 februarie 2000, Valentin Răducan, unul din cei trei presupuşi spărgători ai maşinii lui Bucurenciu, a reclamat Poliţiei oraşului Breaza că a fost răpit timp de o lună de un grup de persoane, printre care se afla şi patronul firmei Prolux din Bucureşti, Mihai Bucurenciu, care l-a acuzat că i-a furat 420.000 de dolari din portbagajul maşinii.

Răpitorii l-au sechestrat pe tânăr în diferite imobile din Capitală, iar, după un timp, l-ar fi transportat într-o casă de vacanţă (proprietate a lui Bucurenciu, situată în oraşul Breaza), de unde Răducan a reuşit să fugă. Tânărul le-a declarat politiştilor că răpitorii l-au torturat fizic şi psihic.

Poliţiştii i-au identificat în scurt timp pe cei care l-au răpit şi sechestrat pe Valentin Răducan.

Mihai Bucurenciu a părăsit România imediat după ce a fost învinuit de instigare la lipsire de libertate, el fiind dat în urmărire internaţională prin Interpol şi prins de poliţiştii belgieni. Bucurenciu a fost eliberat însă din arestul autorităţilor belgiene, după ce judecătorii din această ţară au respins cererea de extrădare a cetăţeanului român.

Mihai Bucurenciu – patronul firmei de sticlărie Prolux şi al discotecii Club 99 din Bucureşti – a stat în arestul autorităţilor belgiene din 24 noiembrie 2000, când a fost reţinut de ofiţerii Biroului Interpol, până în 3 ianuarie 2001.

Valentin Răducan declara, în aprilie 2000, că şeful de atunci al Poliţiei Capitalei, Mircea Bot, ar colabora cu membrii clanurilor mafiote. El spunea că Sandu Geamănu i-ar fi povestit despre generalul Mircea Bot că „îi mănâncă din palmă”.

Mircea Bot a fost destituit în 2000 de la conducerea Poliţiei Capitalei, în urma scandalului legat de cazul Mihai Bucurenciu. Ulterior, Mircea Bot a recunoscut, într-o conferinţă de presă, că a greşit în ancheta din acest caz.

Înainte să fie destituit de la conducerea Poliţiei Capitalei, generalul Mircea Bot şi şeful Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din acea perioadă, colonelul Petre Albu, au fost sancţionaţi cu suspendarea indemnizaţiilor de conducere pentru trei luni, iar mai mulţi ofiţeri de poliţie au fost destituiţi ca urmare a cercetărilor făcute în cazul Bucurenciu.

Mihai Bucurenciu afirma, la momentul în care a fost prins, că nu s-a ascuns niciun moment de poliţişti şi că ancheta în cazul său a început când el era plecat în străinătate, unde a mers cu afaceri.

„Eu nu am fugit din ţară, eu am plecat normal, cu afaceri, iar apoi mi-au spus rudele că a început ancheta. Acum m-am hotărât să mă predau, dar întâi mi- am vizitat rudele la Sibiu. Eram de trei zile în ţară, nu de trei luni, cum se spune. Am intrat normal pe la vamă, practic nu mai e nicio frontieră, nu am avut acte false, nu mi-au cerut niciun act să mă legitimeze. Eu am terminat cu afacerile din Belgia şi Olanda, am vorbit cu avocatul şi i-am spus că mă predau. Dar am vrut mai întâi să-mi văd familia, care e la Sibiu. Am mers şi la risc, dacă mă prindeau mă predam acolo, dar repet, nu mi-a verificat nimeni actele. Cred că telefonul avocatului meu a fost ascultat de m-au săltat din Autogara Râmnicu Vâlcea şi m-au băgat în arestul Poliţiei Judeţene Vâlcea”, declara când a fost prins Mihai Bucurenciu.

Bucurenciu a mai susţinut că suma de 420.000 de dolari, care i-ar fi fost furată din maşină, în anul 2000, nu a mai fost găsită şi că banii ar fi fost împărţiţi între infractori şi şefii din 2001 ai Poliţiei Capitalei.

„Şeful Poliţiei Capitalei de atunci, generalul Bot, ştie unde sunt banii, banii mei care nu au fost găsiţi nici până acum şi care s-au împărţit între infractori şi poliţişti. Ulterior, când eram deja în străinătate, mi s-a spus să nu vin deoarece Bot o să mă omoare pe unde o să mă prindă, inclusiv în arestul Poliţiei Bucureşti. Dar repet: eu nu am fugit din ţară, eu sunt păgubitul şi eu sunt singurul condamnat”, mai spunea Bucurenciu.