Mihai Radu: Sens oral
O vezi cîteodată – sînteţi la crîşmă cu alt cuplu fericit – că se face neagră la faţă şi se încordează ca un culturist anorexic. Abia acasă afli ce s-a întîmplat:
– N-ai auzit ce-a zis ţăranca aia?!… Că ea şi-a luat ieri un sarafan şi două bluziţe. Adică eu umblu în toate vechiturile.
– Cuuuuum?
– Hai, nu te face că nu ai înţeles. Asta a zis, că s-a şi uitat la mine.
– Păi, s-a uitat la tine pentru că vorbea cu tine.
– Da, da, cum le aperi tu pe toate proastele! Eu pe aia să n-o mai văd în viaţa mea.
– Hai, iubito, poate ţi s-a părut!
– Da, la fel cum mi s-a părut şi atunci cînd ai spus cît de mult o apreciezi pe mama că vine pe la noi, că mai face curat, mai face de mîncare… De ce nu ai spus, mai simplu, că eu sînt o nespălată, o îngălată şi te ţin numai pe conserve şi merdenele?!… Şi ştii ce e mai nasol? E că aia avea dreptate. Tu vezi în ce haine umblu eu, că nu mi-am mai luat ceva de un an?…
Citește și: Mihai Sturzu se simte în politică la fel ca Marco Polo la discolo
Prostia aia că femeile, cînd spun „Nu“, spun de fapt „Poate“, cu siguranţă a fost lansată de o femeie. Doar o femeie ar fi putut să denatureze în aşa hal sensul unei vocale.
Femeia vede peste tot numai lucruri care „dau de înţeles“, numai gesturi care spun altceva decît spun, numai remarci care trebuie citite „printre rînduri“, numai cuvinte cu dublu şi triplu înţeles. Pentru un bărbat, printre rînduri nu scrie nimic, e alb, şi tocmai de-aia pe-acolo nu sînt rînduri şi sînt „printre“ rînduri.
Citește și: Adevăratele semnificații ale relationship status-urilor pe Facebook (I)
Dacă lumea asta a fost creată de Dumnezeu, atunci are mari probleme. Fără doar şi poate, e un suflet de femeie captiv într-un corp de bătrîn cu barbă. Să creezi o lume atît de complicată, de îmbîrligată, nu poate fi decît realizarea unei minţi femeieşti. Şi după asta, pentru ca nu cumva să înţeleagă totuşi cineva o boabă nici măcar din nimereală, a mai dictat şi un testament în pilde, în care se spune ceva ca să se înţeleagă altceva. Tipic feminin.