Mihai Răzvan Ungureanu, invitat la comisia SIE pentru a discuta despre afirmaţiile lui Kovesi

„Având în vedere ce a spus doamna procuror șef al DNA și răspunsul pe care l-a dat SIE, vreau să avem o discuție, pentru că asemenea discuții în spațiul public arată o lipsă de comunicare„, a declarat Mihăiță Calimente, potrivit Agerpres.

El a arătat că această discuție „amicală” va avea loc după Sărbătorile de Paște. „Va fi o discuție amicală să vedem care sunt cauzele care au dus la această situație”, a adăugat Calimente.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, marți, că nu a primit nicio informare de la SIE în mandatul său și că în investigațiile procurorilor anticorupție se observă că tot mai mulți inculpați și-au deschis conturi și afaceri în străinătate, precum și că își mută bani și își cumpără proprietăți în afara țării.

„Este imposibil ca ofițerii de informații să nu intre în posesia unor astfel de informații. Cred că este de siguranță națională atunci când cineva transferă milioane de euro din România într-o altă țară. Cred că este de siguranță națională sau este extrem de important pentru țară atunci când sume considerabile de bani sunt transferate prin off-shoruri, când sume considerabile sunt date ca mită pentru a câștiga anumite licitații„, a susținut Kovesi.

Alte articole

DEZVĂLUIRI incredibile despre „firul scurt” dintre Laura Codruţa Kovesi şi „paraditorii” de la DNA Ploieşti DOCUMENT

Fostul preşedinte al BEI Werner Hoyer, cercetat pentru corupţie de Parchetul European condus de Kovesi / Hoyer: Acuzaţiile sunt absurde şi nefondate

În replică, SIE a transmis, într-un comunicat, că nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.

Potrivit sursei citate, în cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine.

„Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ‘nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare’. Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB etc„, se arată în comunicatul citat.

SIE mai informează că, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând „aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice”.