UPDATE 10.20 Raluca Prună, înalt funcţionar la Comisia Europeană, este propunerea pentru Ministerul Justiţiei, nominalizarea ei fiind depusă la Parlament. Raluca Prună urmează să fie audiată la comisiile juridice.
Dacian Cioloş a trimis catre Birourile permanente ale Parlamentului propunerea Raluca Pruna pentru Ministerul Justitiei.
Propunerea Ralucăi Prună pentru funcția de ministru al Justiției a ajuns la Comisiile juridice.
Raluca Alexandra Prună este licenţiată în drept şi filosofie, are un master în ştiinţe politice, şi a fost bursieră la universităţile „Paris VII” şi „Central European University”, Budapesta. Este membru fondator şi fost preşedinte în exerciţiu al „Transparency International” Romania, membru fondator al Asociaţiei „Societatea pentru Justiţie”. Este avocat înscris în Baroul Bucureşti, coordonator de programe pentru sectorul Justiţie şi Afaceri Interne la Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, actualmente jurist lingvist în cadrul serviciului juridic al Consiliului Uniunii Europene.
Şedinţa Camerei Deputaţilor şi Senatului era programată pentru ora 10.00, însă programul va fi modificat, în condiţiile în care în lista miniştrilor au apărut schimbări de ultim moment, iar premierul desemnat a trimis Parlamentului o nouă variantă a programului de guvernare.
_______________________________________________________________
Marţi dimineaţă, după retragerea Cristinei Guseth, Mihai Selegean şi Raluca Prună au fost numele vehiculate pentru funcţia de Ministru al Justiţiei. Mihai Selegean a fost şef de cabinet al fostului ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu şi este director juridic la BRD.
Imediat după lansarea propunerii, au apărut primele informaţii despre Selegean: a fost şeful de cabinet în mandatul Rodicăi Stănoiu şi este director juridic la BRD. La scurtă vreme a fost lansat şi un al doilea nume pentru Justiţie: Raluca Prună. Numele Ralucăi Prună, expert in Comisia Europeana, a fost vehiculat si săptămâna trecută.
Dacian Cioloş nu a făcut încă un anunţ oficial privind nominalizarea la Justiţie.
Mihai Selegean are 40 de ani şi s-a născut în Timişoara. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea București (1997) și masterul Programul de Dreptul Afacerilor, la Universitatea Central Europeană din Budapesta, unde a obținut diploma cu teza ‘Definirea pieței relevante în dreptul concurenței comerciale din perspectiva dreptului comunitar și a dreptului intern român’ (2000-2001).
A urmat numeroase stagii de formare și pregătire, la Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Strasbourg (sept. 1996), la Institutul Francez din București privitor la instituțiile Uniunii Europene (nov. 1997), la Institutul de Drept Umanitar, San Remo, Italia (sept. 1998) și Law School Admission Council, Pennsylvania, USA (aug. 2006)
Are experiență în administrația publică centrală fiind: consilier juridic stagiar la Ministerul Justiției, Direcția Agent Guvernamental, Integrare Europeană și Drepturile Omului (1997-1999); consilier juridic definitiv la Ministerul Justiției, Direcția Agent Guvernamental, Integrare Europeană și Drepturile Omului (2000-2003); șef serviciu Agent Guvernamental (apr. 2000 — mai 2001); consilier juridic, la Direcția Elaborare Acte Normative, Studii și Documentare, Ministerul Justiției (ian. — iun. 2004).
În aprilie 2002 a susținut examenul de admiterea în Baroul București.
A fost conducător de dezbateri, la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Institutul Național al Magistraturii (începând cu sept. 2002).
A mai fost director de cabinet al ministrului Justiției (mai 2003 — iul. 2003) și director adjunct al Institutului Național al Magistraturii (iul. 2003 — ian. 2004).
În prezent deţine funcţia de director juridic la BRD.
Deține Premiul I la concursul internațional de drepturile omului „René Cassin” (Strasbourg, 1996) și Premiul Institutului Internațional de Drepturile Omului (Strasbourg, 1996).
Este autor al articolelor și volumelor: de „Studii privind jurisprudența CEDO” — edițiile I (mart. 2003) și II (febr. 2005), Institutul Național al Magistraturii; „Dreptul de acces la o instanță conform jurisprudenței CEDO”, în „Revista Română de Dreptul Afacerilor” (2004); „Studiu privind compatibilitatea dreptului procesual penal român cu prevederile articolului 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului”. (Budapesta, 1999).
Premierul desemnat Dacian Cioloș a anunțat, marți, că retrage propunerea Cristinei Guseth pentru Ministerul Justiției. Deși Cristina Guseth a primit, luni, aviz favorabil în Comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pentru ocuparea funcției de ministru al Justiției, ea a fost pusă în dificultate la audieri.
„Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiției din Guvern, într-un an foarte important pentru menținerea credibilității activității Justiției, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu. Dimineață voi înainta conducerii Parlamentului o nouă propunere„, a scris Dacian Cioloș pe Facebook.
Cristina Guseth a declarat, după audiere, că s-a gândit să-și depună mandatul, dar că imediat a reflectat la ce impact va avea activitatea sa pe viitor, recunoscând că încă nu este pregătită pentru această funcție. „A fost o situație în care eu am simțit o energie negativă împotriva mea și, în pofida acestui lucru și a unui experiențe extrem de dificile, va trebui să colaborez și să mă supun puterii legislative în statul român„, a afirmat Guseth despre momentul tensionat din timpul audierii pe tema imunității.
Referitor la solicitarea unui parlamentar de a renunța la nominalizare și dacă a fost vreun moment în care a luat în calcul să depună mandatul, Cristina Guseth a confirmat că s-a gândit la acest lucru. „Da, în acele momente treci prin toate etapele. Te gândești la tine, la ce simți, dar te gândești și la impactul pe care poate o să-l aibă ceea ce o să faci în viitor și atunci a trebuit să iau decizia destul de repede. (…) Nu sunt pregătită. Dar o să mă pregătesc. Pentru mine o să fie mult mai greu. Nu sunt pregătită în sensul faptului că nu am educație juridică. Tocmai de asta, eu cred că acolo pot reprezenta justițiabilul. Și ei trebuie să înțeleagă ceea ce este în legi. Legea nu este apanajul unor oameni cu pregătire juridică. Legea se aplică oamenilor. Deci, eu voi reprezenta acei oameni și voi face un efort suplimentar ca să înțeleg și să iau decizia bună„, a explicat directorul Freedom House.
Ea a recunoscut că s-a blocat la întrebările legate de imunitate și că s-a simțit ca la examen.
Guseth este a doua persoană nominalizată de premierul desemnat care este retrasă de Cioloș înainte de a ajunge la votul de încredere din fața Parlamentului.
Duminică seară, la câteva ore de la anunțul privind lista viitorului Guvern, Andrei Baciu, desemnat pentru portofoliul Sănătății, a fost de asemenea retras, fiind înlocuit cu Patriciu Achimaș-Cadariu.
CITEŞTE ŞI: AUDIERI în Parlament. Miniştrii lui Dacian Cioloş, avizaţi FAVORABIL pe bandă rulantă de comisii