Săptămâna care urmează după Învierea Mântuitorului este numită Săptămâna Luminată și este una dintre cele mai importante perioade din an. Mihai Voropchievici ne explică care sunt lucrurile pe care ar trebui să le facem, dar mai ales cele pe care ar trebui să le evităm astfel încât să ne păstrăm „în relații bune” cu Cel de Sus. Cunoscutul astrolog și maestru al runelor, propune de această dată o tematică profund spirituală și religioasă.
Citește și: A doua zi de Paște 2023. Tradiții și obiceiuri pentru Lunea Albă
Mihai Voropchievici știe ce să nu faci în Săptămâna Luminată, dar și ce e bine să faci pentru a fi împăcat cu Cel de Sus, pentru a-ți merge bine totodată. Maestrul runelor vă propune un altfel de subiect pentru săptămâna de după Paște, o temă religioasă, în exclusivitate pentru cititorii FANATIK!
Săptămâna Paștelui, cea care începe în a doua zi de Paște, poartă numele de Săptămâna Luminată, iar Mihai Voropchievici spune că este bine să respectăm anumite tradiții și obiceiuri, făacând anumite lucruri, însă în egală măsură, există lucruri pe care ar trebui să evităm total să le facem.
„Așadar, ce e bine și nu e bine să faci în Săptămâna Luminată? Săptămâna Luminată începe după Învierea Domnului și se încheie cu Duminica lui Toma Necredinciosul. În primul rând, de ce i se spune Săptămâna Luminată? În vechime, botezul unui nou-născut era săvârșit era în noaptea de Paște, iar cei botezați erau numiți luminați. Odată cu sărbătoarea Învierii, se deschid mormintele, iar spiritele morților părăsesc cimitirele pentru a sărbători cu cei vii.
Fiecare zi din Săptămâna Luminată are o semnificație aparte. În Lunea Albă, a doua zi de Paște, e ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării. Este bine să ierți mai ales în această zi tuturor celor care ți-au greșit, să nu le întorci spatele, să nu te porți cu ranchiună.
Oferind iertare, să ne gândim că îl facem pentru noi. A ierta înseamnă a ne liniști sufletul și a deschide alte oportunități. Orice om care moare în această zi, a doua zi de Paște, nu mai trece prin Judecata de Apoi.
În partea de nord-vest a țării mai există și obiceiul udatului, a stropitului cu parfum a fetelor necăsătorite. Părinții, în general mămicile, stau în spatele feciorilor să vadă cam unde s-au orientat, a cui e fiica pe care el a stropit-o, pe care a pus ochii în vederea unei logodne. Se obișnuiește ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, cu pască, și cu ouă roșii. Copiii merg în vizită la părinți, așa cum se obișnuiește. E bine să ducă și ouă roșii cu ei.
În Marțea Albă, femeile din zonele rurale e bine să dea de pomană pasca rămasă de la Paște și vinul roșu. Nu e bine să speli în această zi, nici să calci, dar nici să faci curat. Femeilor li se interzice să spele, să calce sau să curețe gospodăria. E bine ca în această zi să se consume multă brânză.
Se spune că în această zi nu se face baie fiindcă albește părul. Nu înseamnă că nu trebuie să stăm nespălați, dar să nu udăm capul. De asemenea, în ziua a treia de Paște se întorc vizitele făcute în prima zi a Paștelui. Ouăle se pot ciocni și dos în dos.
În Miercurea Luminată, bărbații preiau munca de la câmp. Bărbații merg la munca pe câmp, iar femeile nu au voie să muncească nici în această zi. Dacă muncim în ziua socotită ca fiind nunta șoarecilor echivalează cu a invita rozătoarele în casă!
Dacă femeie muncesc de Sfânta Miercuri, tot restul anului va fi sărăcie în casă, vor lipsi bucatele de pe masă. Cu privire la Joia Luminată sau Joia Verde, în această zi se cinstesc holdele. Cehii, de exemplu, mănâncă în această zi numai produse care au culoarea verde.
Nu se muncește, pentru că aduce ghinion asupra casei, secetă, dar și dăunători în livezi. Joia Verde cere un ritual care se face pentru morți. Sunt 44 de găleți cu apă care trebuie cărate de o singură persoană la cimitir.
În Vinerea Scumpă din Săptămâna Luminată e în contrast cu Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Legenda spune că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Sfântă. Acea apă de izvor era și este considerată apa dătătoare de viață. Noi știm că omul poate trăi fără alimente, dar nu poate trăi fără apă. Apa din fântâna respectivă vindeca oamenii grav bolnavi, potrivit credințelor bisericești.”, a explicat Mihai Voropchievici pentru FANATIK