DNA a primit o lovitură dură în dosarul Microsoft, unde s-a văzut obligată să retragă acuzaţiile împotriva mai multor foşti miniştri din cauză că faptele de care erau acuzaţi s-au prescris. Termenul de prescripţie pentru abuz în serviciu este de 10 ani, faptele considerate a fi penale fiind comise în 2004. Nu este clar ce s-a întâmplat în dosar din 2014, momentul prescripţiei, şi până la începutul lui 2018, când s-a dispus clasarea.
Dosarul Microsoft a fost instrumentat de fostul procuror DNA Mihaiela Iorga. Ea a declarat că nu are ce să-şi reproşeze.
„Prescripţia trebuie să ştii să o calculezi şi trebuie să stabileşti corect momentul consumării infracţiunii, momentul epuizării infracţiunii. Ce să-mi reproşez eu? Eu, până la momentul la care am predat dosarul, mi-am facut treaba. De acolo, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nu am ce să comentez. Dar ar fi trist să clasezi cauza pentru dorinţa de a face rău cuiva”, a declarat Mihaiela Iorga pentru Mediafax.
Totuşi, aceeaşi Mihaiela Iorga acuza anul trecut că şefa DNA a făcut presiuni asupra ei în dosarul Microsoft. Presiunile, susţinea Iorga, constau în indicaţii ce miniştri să fie acuzaţi în dosar. Ea nu a dat numele miniştrilor, ci doar funcţia de miniştri.
Mihaiela Iorga s-a plâns că Laura Kovesi a reclamat-o la Inspecţia Judiciară cu privire la faptul că nu ar fi dispus continuarea urmăririi penale faţă de un fost ministru şi ca nu ar fi efectuat demersuri pentru ca Parlamentul să formuleze cerere de urmărire penală a unui alt fost ministru, potrivit luju.ro.
„A fost sesizata Inspectia Judiciara cu privire la faptul ca nu as fi dispus continuarea urmaririi penale fata de un fost ministru respectiv cu privire la faptul ca nu as fi efectuat demersuri pentru ca Parlamentul sa formuleze cerere de urmarire penala a unui alt fost ministru”, a spus Mihaiela Iorga în noiembrie 2017.
În opinia ei, tocmai prin sesizarea formulată Laura Kovesi a recunoscut actele de imixtiune în dosarul Microsoft. Şi a recunoscut că dorea învinuirea a doi foşti ministri. De asemenea, Mihaiela Iorga subliniază într-un memoriu adresat CSM că a reclamat imixtiunile lui Kovesi, precizând că anumite acte procesuale au fost efectuate tocmai în urma presiunilor venite din partea şefei DNA.
„Practic prin aceasta sesizare procurorul sef al DNA recunoaste actele de imixtiune in ceea ce priveste instrumentarea acestui dosar, acte de imixtiune pe care personal le-am sesizat Inspectiei Judiciare, atunci cand am aratat ca anumite acte procesuale au fost efectuate ca urmare a presiunilor doamnei (…) Recunoaste in mod explict ca dorea punerea sub invinuire a celor doi fost ministri”, a spus Mihaiela Iorga.
Acum aflăm că acuzaţiile împotriva foştilor miniştri în dosarul Microsoft au fost clasate pentru că faptele s-au prescris.
Conflictul dintre Mihaiela Iorga şi Laura Kovesi, şefa DNA, este de notorietate. Laura Codruţa Kovesi a dispus revocarea din DNA a Mihaielei Iorga, însă aceasta din urmă a obţinut suspendarea ordinului. De altfel, tensiunea dintre cele două reiese şi din declaraţia procurorului Iorga: „Ar fi trist să clasezi cauza (Microsoft – n.r.) pentru dorinţa de a face rău cuiva”.
Mihaiela Iorga a fost revocată din DNA după ce Laura Kovesi a acuzat-o că a tergiversat un dosar, a ascuns probe. Iorga a obţinut ulterior în instanţă suspendarea ordinului de revocare dat de Kovesi, putând să se întoarcă în procuratură.
Însă acest lucru nu a împiedicat DNA să-i facă dosar penal Mihaielei Iorga, pe care o acuză de favorizarea făptuitorului. Procurorii DNA susţin că Mihaiela Iorga a intervenit într-un dosar în favoarea persoanei urmărite penal şi chiar a tergiversat actele de urmărire penală. Potrivit unor surse judiciare, este vorba de cercetarea omului de afaceri Florian Walter.
Potrivit DNA, în perioada 2015 – iunie 2017, procurorul Moraru Iorga Mihaiela, pentru a îngreuna cercetările și tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate în dosarul anterior menționat, a ajutat-o pe aceasta, cu intenție directă, prin aceea că:
– a purtat discuții informale, în afara cadrului legal, cu persoana urmărită internațional și a dat curs solicitării acesteia de a-i acorda ajutor, asigurându-o că va administra mijloacele de probă corespunzătoare,
– a purtat discuții informale cu intermediari ai aceleiași persoane, în biroul său din sediul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a stabili modalitatea în care poate fi ajutată,
– a efectuat unele activități de anchetă în afara unui cadru legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploiești, legal învestiți cu exercitarea acțiunii penale împotriva persoanei respective,
– a solicitat efectuarea unor demersuri de identificare și, ulterior, de preluare nelegală spre soluționare, a unui dosar înregistrat la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, aflat în lucru la un alt procuror, prin inducerea în eroare, că instrumentează o cauză mai veche și care privește aceleași fapte.
După preluarea cauzei privind acea persoană, suspecta Moraru Iorga Mihaiela:
– a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile și fiscale cu obiective favorabile, apte a trunchia activitatea infracțională a persoanei protejate,
– nu a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, după predarea acestuia de către experții desemnați. Mai mult, suspecta a invocat în cuprinsul a patru ordonanțe de prelungire a măsurii controlului judiciar a împrejurării, neadevărate, că raportul de expertiză nu a fost finalizat (în condițiile în care acest raport de expertiză fusese întocmit, depus la suspecta la data de 17 octombrie 2016 și chiar aceasta dispusese prin ordonanță stabilirea cuantumului onorariului final și achitarea contravalorii expertizei, în cea mai mare parte din fondurile Direcției Naționale Anticorupție).