Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă.
Decizia a fost luată de judecătoarea Adriana Elena Băjan, care a constatat că „nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiuni”, potrivit news.ro.
Sentinţa poate fi contestată la instanţa supremă, care va da o decizie definitive în acest dosar.
Mihail Vlasov a fost trimis în judecată de procurorii DNA în acest dosar în iunie 2015, fiind acuzat că în februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, i-a cerut unui deputat să promoveze un proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Dosarul s-a judecat din iulie 2015 la Curtea de Apel Bucureşti, iar sentinţa a fost dată după nouă termene de judecată şi două amânări de pronunţare.
Proiectul de act normativ era intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”, iar iniţiatori au fost deputaţii Aurel Vainer, Mircea Grosaru, Florin Iordache, Alina Gorghiu, Attila Marko şi senatorul Klarik Laslo-Attila.
Procurorii susţin că scopul era acela ca iniţiatorii să-şi convingă colegii de partid să susţină proiectul. Mai mult, din discuţiile interceptate de anchetatori rezultă că Mihail Vlasov a intervenit pentru această iniţiativă legislativă la parlamentari care erau şi arbitri la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional, printre care Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer.
La ultimul termen de judecată, din 7 martie, a fost audiată ca martor co-preşedintele PNL, deputatul Alina Gorghiu. Aceasta a arătat, în declaraţia de martor, că deputatul Florin Iordache i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului, precizând că iniţiativa legislativă nu i se pare una de natură să genereze vreun prejudiciu.
Procurorii DNA îl acuză pe Mihail Vlasov de dare de mită şi de iniţierea unei campanii pentru obţinerea sprijinului politic pentru ca proiectul să fie adoptat.
Într-o discuţie telefonică interceptată de anchetatori, Mihail Vlasov îi indică lui Florin Iordache parlamentarii care să semneze propunerea legislativă, printre care sunt Alina Gorghiu, Ion Chelaru şi Mircea Grosaru (decedat în februarie 2014).
Deputatul Alina Gorghiu a dat o declaraţie de martor şi în faza de urmărire penală a cauzei, în februarie 2015. Ea arăta în declaraţia data la DNA că nu a discutat cu deputatul Mircea Grosaru despre iniţiativa legislativă, însă s-a întâlnit cu acesta la Curtea de Arbitraj şi a presupus că a fost numit arbitru.
Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, iar scopul era „controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrului Comerţului”.
Mihail Vlasov i-ar fi promis deputatului căruia îi ceruse susţinerea pentru promovarea şi adoptarea proiectului de act normativ, la cererea parlamentarului, că îl va numi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
„În baza înţelegerii anterioare, inculpatul Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a şedinţei din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al CCIR cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR”, au mai arătat anchetatorii.