Mihnea Motoc, ministrul Apărării: Scutul de la Deveselu nu are nicio legătură cu Rusia

Reporter: Vladimir Putin a avertizat că Rusia va trebui să neutralizeze toate ameninţările la adresa securităţii, inclusiv pe cele generate de sistemul antirachetă al NATO. Până unde credeţi că va merge Putin? Este România o ţintă?

Mihnea Motoc: Asta nu pot să speculez. Pot să repet şi să contextualizez puţin ca să înţelegem cum ne raportăm la astfel de declaraţii. Această facilitate antibalistică de la Deveselu este în primul rând o măsură de creştere a securităţii proprii a României, dar şi a Europei în ultimă instaţă. Este o măsură care conferă protecţie pentru populaţii, forţe, teritorii. E vorba nu numai de România, ci şi de alţi aliaţi care sunt acoperiţi de această umbrelă antibalistică şi este vorba despre răspunsul la un pericol contemporan major, indiscutabil, acela al proliferării programelor de rachete balistice. Am spus în nenumărate rânduri că, din toate punctele de vedere, facilitatea de la Deveselu este strict defensivă, este în deplină consonanţă şi respectă prevederile legislaţiei internaţionale, este în acord cu arhitectura de securitate pe care NATO o afirmă şi o confirmă şi o reconfirmă de la summitul de la Lisabona până în prezent. Nu sunt lucruri necunoscute. Scutul nu are nicio legătură cu Rusia, nu este de natură să modifice, să afecteze în vreun fel ecuaţia strategică din zonă. Faptul că uneori este prezentată găzduirea de către România a acestei facilităţi ca un element ce ne transformă într-o ţintă e regretabil. Este evident că dacă ţinem cont de toate aceste precizări pe care le-am făcut în nenumărate rânduri este nefundamentat să existe o asemenea percepţie, dar dacă este să devenim ţintă pentru că ne consolidăm securitatea, cred că e preferabil să fim ţintă fără a ne consolida securitatea. Ar trebui notat aici din nou faptul că începând cu summitul de la Varşovia, facilitatea de la Deveselu este o parte a sistemului integrat al alianţei de apărare antirachete balistice, deci nu mai putem vorbi de ţinte izolate. Până la urmă problema ar trebui pusă în alţi parametri. Evident că trebuie să ne gândim şi o facem împreună cu partenerii şi cu aliaţii nostri la elemente de consolidare a protecţiei antiaeriene a facilităţii de la Deveselu, pentru că evident sunt semnale care ne dau de gândit şi trebuie să avem în vedere şi această dimensiune.

Reporter: Poate fi modificat scutul antirachetă de la Deveselu într-un sistem ofensiv în cazul în care situaţia ar cere-o?

Mihnea Motoc: Nu există niciun fel de plan în această direcţie. Această perspectivă nu poate fi luată în considerare din punct de vedere politic, nu poate fi luată în considerare din punct de vedere doctrinar şi nu este posibilă această convertire din punct de vedere tehnic, nu este posibilă transformarea destinaţiei rachetelor în momentul actual, acestea sunt speculaţii care nu au fundament.

Alte articole

Călin Georgescu, despre prezenţa NATO la Constanţa şi Deveselu: Trebuie să evaluăm BAZELE militare, România este pe primul loc

Rusia susține că nu a cerut SUA retragerea trupelor NATO din Europa de Est

Reporter: Revenind la declaraţiile secretarului general al NATO privind măsurile aeriene şi navale de la Marea Neagră, este vorba de acea aşa-zisă flotă de la Marea Neagră, iniţiativă pe care Bulgaria a respins-o imediat după vizita preşedintelui Iohannis la Sofia? Continuă discuţiile în această direcţie?

Mihnea Motoc: Desigur, discuţiile continuă. Aş vrea să precizez din capul locului că în mod oficial România nu a folosit niciodată termenul de flotă la Marea Neagră. O flotă NATO la Marea Neagră este destul de greu de conceput. Ceea ce am propus noi încă de la începutul anului este un cadru maritim întărit de pregătire şi exerciţii la Marea Neagră. Cele câteva accente politice survenite pe parcursul anului în dezvoltarea acestui proiect nu au schimbat nimic din realitatea programului de exerciţii multinaţionale care se desfăşoară cu participarea aliaţilor riverani, cu participarea unor aliaţi din afara Mării Negre, atât în apele noastre teritoriale, cât şi în apele teritoriale ale Bulgariei şi în cele ale unor ţări partenere cum este Ucraina. Aceste exerciţii continuă, ele reprezintă baza de la care am pornit în definirea iniţiativei noastre care înseamnă o sistematizare mai puternică a acestor exerciţii, respectiv racordarea lor mai strânsă şi de o manieră instituţionalizată cu NATO, cu planificarea NATO, cu MARCOM, care este comandamentul maritim al NATO şi cu programul lor de exerciţii. Discuţiile continuă, am făcut un pas înainte, e adevărat, nu de anvergura pe care o aşteptam, în implementarea deciziilor pe care le menţionaţi ale summitului de la Varşovia. Am făcut acest pas la reuniunea miniştrilor apărării din ţările NATO din luna octombrie. În acest moment continuăm discuţiile cu aliaţii riverani şi cu autorităţile militare ale NATO pentru a putea ajunge la următoarea reuniune, cea din februarie 2017, la concretizarea acestor decizii pe două dimensiuni. Una este prinderea ideii de cadru maritim întărit pentru pregătiri la Marea Neagră. Cea de a doua, la aprobarea unui element de coordonare maritimă la Marea Neagră. Rămâne de văzut unde va fi găzduit. Ceea ce este important acum este că acest element care ar asigura conexiunea cu MARCOM, departamentul de resort al NATO.