Tiberiu Urdăreanu şi-a început spovedania în faţa judecătorilor de la Înalta Curte în dosarul lui Ludovic Orban. Le-a povestit despre o întâlnire avută cu Orban la finalul căreia i s-a cerut sprijin financiar pentru campanie.
„Nu a fost simplu să iau această decizie de a începe sa spun anumite lucruri”, a punctat Urdăreanu, conform România TV.
Ludovic Orban i-ar fi dat de înţeles lui Urdăreanu că banii urmau să îi fie de folos pentru relaţia cu mass media. Precaut, Urdăreanu l-a înregistrat cu un reportofon şi a predat înregistrarea anchetatorilor.
„A fost o măsură de precauţie care mi s-a părut normala in situatia in care eram, cu mandat de interceptare totală timp de 5 luni. Total inseamnă şi telefon şi ambiental şi în bucătărie”.
Cei doi s-au întâlnit apoi pe holurile ICCJ şi, cel puţin de faţadă nu au avut resemntimente. După ce a dat mâna cu cel pe care l-a denunţat, Urdăreanu a mers în altă sală de judecată, unde a dat declaraţii în dosarul lui Constantin Niţă.
Tiberiu Urdăreanu: Pentru a detensiona situaţia, i-am dat ministrului Niţă un plic cu 30 sau cu 50 de mii de euro
Omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a arătat, marţi, când a fost audiat ca martor în dosarul de trafic de influenţă al fostului ministru al Energiei, Constantin Niţă, că i-a dus demnitarului un plic, în care erau 30.000 sau 50.000 de euro, fapta consumându-se într-un restaurant.
“Atunci era prevăzut un proiect mare lângă Braşov, construcţia unui aeroport. Consiliul Judeţean urmarea ca firma care câştigă licitaţia să finanţeze şi să execute construcţia aeroportului. Se dorea un parteneriat public – privat. Nu erau bani în bugetul Consiliului Judeţean. Situaţia era complicată din punct de vedere politic. Consiliul Judeţean era condus de PNL care voia un aeroport mare în timp ce primăria, condusă de PD-L voia unul mic, de business. Era o neînţelegere între cele două instituţii. Niţă avea influenţă politică în plan local. Era parlamentar. I-am cerut o poziţie realistă şi constructivă”, a arătat Urdăreanu, potrivit lui News.ro.
El a mai precizat că, ulterior, au avut loc mai multe întâlniri şi a povestit cum a ajuns să fie implicat în acest dosar fostul primar al Iaşiului, Gheorghe Nichita.
„Prin 2012 se organizase la Iaşi o licitaţie pentru managementul traficului. Au existat dificultăţi. S-a anulat, apoi s-a reluat licitaţia. Am solicitat sprijin să-mi facă Niţă o recomandare pentru a intră la Primăria Iaşi. I-am solicitat o întrevedere cu Gheorghe Nichita lui Niţă. Ştiam că se cunosc din discuţiile anterioare. Aşa că, la sfârşitul anului 2012, ne-am întâlnit toţi trei în biroul parlamentar al lui Niţă. El a fost de faţă la discuţii. La un moment dat a părăsit biroul. I-am prezentat primarului Nichita compania şi experienţă noastră. După a ce am semnat contractul am mai avut o discuţie cu Nichita”, a mai arătat omul de afaceri în faţă judecătorilor de la instant supremă.
În continuare, acesta a declarat că a fost nevoit să se asocieze cu o firma din Iaşi care aparţinea cumătrului lui Gheorghe Nichita.
„Am semnat o asociere cu o firma locală. Proprietarul societăţii locale era cumătrul lui Nichita şi avea multe contracte cu primăria. În licitaţia pentu managementul traficului era pusă condiţia ca sistemul să se conecteze cu sistemul informatic al primăriei Iaşi. De asta am ales partenerul din Iaşi cu care ne-am asociat şi am participat la licitaţie. Atunci am aflat că Gabriel Mardarasevici era în relaţie apropiată cu Nichita. Atunci Mardarasevici mi-a spus că primarul ne-a cerut 10 la sută din valoarea contractului. Mie, Nichita nu mi-a cerut direct bani”, a continuat Urdăreanu.
Mai departe martorul a povestit cum i s-a cerut un alt comision de 5% din valoarea contractului de către Constantin Niţă pentru că i-a intermediat întâlnirea cu Nichita.
„Au fost discuţii pentru un comision de 5 la sută pentru domnul Niţă. Mi-a solicitat, după ce am semnat contractual, dar şi înainte. Mi s-au cerut banii pentru că mi-a făcut acea recomandare primarului Iaşiului”, a completat Urdăreanu.
Ela mai precizat că atunci când a văzut că i se solicită un comision de 15 la sută din valoarea contractului, comision imposibil de realizat pentru că nu încăpea în bugetul proiectului, a încercat iniţierea unor discuţii “să le explic că aceste cereri sunt nerealiste şi până la urmă le-am zis să derulăm contractul şi să vedem ce o să fie în final”, a continuat martorul denunţător.
În continuare, Urdăreanu a povestit cum a dat miră ministrului Niţă, prin intermediul unei firme a unui prieten, plăţile fiind mascate sub forma unui contract de consultanţă care nu a avut loc niciodată în realitate.
“Odată cu începerea derulării contractului de la Iaşi, Niţă mi-a prezentat un prieten de al sau, Mihai Ghirdă. L-a trimis la biroul meu spunând să discutăm cu el deoarece are o firma pe care să încheiem un contract de consultanţă cu valori lunare. L-am prezentat pe Ghirdă lui Mihai Tănăsescu, colegul de firma şi cel care se ocupă de proiectul de la Iaşi. Facturile s-au plătit un an de la derularea contractului. Acestea reprezentau plăti făcute în contul comisionului solicitat de Niţă. Facturile nu acopereau valoarea comisionului. Atunci am primit mesaje de la Niţă şi de la Ghirdă care ne spuneau că suntem restanţi la plata comisionului. Domnul Niţă era ministrul Energiei la acel moment. Pentru a detensiona situaţia am stabilit o întâlnire cu Niţă unde i-am remis 30 sau 50 de mii de euro, nu mai reţin exact, într-un restaurant din incinta hotelului Radisson. Nu mai erau alte persoane de faţă. Am lăsat plicul pe bancheta pe care eram aşezaţi. Întâlnirea de la hotel a durat 30 de minute. Cred că suma de bani a fost scoasă din banca”, a mai precizat omul de afaceri în faţă judecătorilor.
A urmat, la audieri, un alt martor, Mihai Tănăsescu, fost director în cadrul UTI. El a arătat că în 2013 a avut o discuţie cu şeful UTI Group Tiberiu Urdăreanu pentru a încheia un contract cu o firma a lui Mihai Ghirdă.
„Acesta era sugestia venită de la domnul Niţă. Îl ştiam pe Niţă deoarece era persoană publică şi anterior discutasem cu acesta la biroul parlamentar. La sediul UTI am discutat cu Ghirdă. Ştia despre ce este vorba. În discuţie era o suma de 5.000 de euro lunar care urmă să fie plătită. Ghirdă vorbea de „Şefu”, că a discutat cu „şefu”. Erau în acelaşi partid. Îmi era absolut clar că e vorba de Niţă”, a declarat martorul.
În acelaşi timp, el a recunoscut că Ghirdă nu i-a spus că banii ajung la Niţă şi că la un moment dat Ghirdă să devină insistent şi nemulţumit.
“Spunea că şeful este nemulţumit atunci când nu se făceau plăţile la timp. Cât a fost ministru, Niţă m-a chemat o singură dată la sediul ministerului. Eu nu i răspundeam lui Ghirdă la telefon, plăţile nu se prea mai făceau la timp. Nici Urdăreanu nu mai răspundea la telefon lui Niţă. M-a chemat la birou prin intermediul lui Ghirdă. Era nemulţumit şi ne-a reproşat că suntem neserioşi deoarece el s-a ţinut de cuvânt, iar noi nici măcar nu răspundem la telefon”, a continuat Tănăsescu.
Martorul a mai precizat că, atunci când a fost chemat la minister, nu a semnat la poartă în registru, fiind aşteptat de un funcţionar care l-a condus direct în biroul demnitarului.
În cadrul procesului, Constantin Niţă a cerut să i se permită să părăsească ţară. “Am ales să nu dau declaraţii în acest dosar, dacă voi consideră necesar o să răspund la final la toate întrebările. În general, am un comportament corect faţă se oameni. Vă garantez că nu voi lipsi niciodată la niciun apel al dumneavoastră şi că voi răspunde la toate întrebările necesare”, a arătat fostul ministru în faţă judecătorilor.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 29 noiembrie când vor fi audiaţi trei martori, printre care fostul primar al Iaşiului Gheorghe Nichita şi cumătrul acestuia, Gabriel Mardarasevici.
În iunie 2016, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Constantin Niţă sub control judiciar pe cauţiune, fiind acuzat de trafic de influenţă.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de societatea comercială a acestuia cu primăria unui municipiu.
Anchetatorii au instituit sechestru asigurător pe imobile aflate în proprietatea lui Constantin Niţă, până la concurenţa sumei de 435.823 de lei.
În 25 aprilie, procurorii DNA l-au anunţat pe Constantin Niţă că a fost pus sub control judiciar pe cauţiune, stabilită la 150.000 de lei.