Miliţiile din Lugansk au deschis focul asupra forţelor ucrainene. Separatiştii acuză că un om de-al lor a fost ucis de un lunetist

„Focul a fost deschis pentru a proteja civilii și pentru a preveni noi victime”, se precizează în anunțul Miliției Populare din Lugansk. Deocamdată nu există informații despre posibilele victime.

Totodată, Miliția Populară Lugansk a confirmat într-o declarație că unul dintre membrii săi „a murit la datorie”. „Colegul nostru a murit îndeplinindu-și datoria de a ne proteja Republica. Sincere condoleanțe familiei„, este scris în anunț.

Citeşte şi Joe Biden, declaraţie de ultimă oră despre Ucraina: „Omenirea nu va uita că Rusia a ales să pornească acest război”

Potrivit reprezentantului Armatei Populare de Eliberare, la ora 15, ora Moscovei (ora 14.00, la Bucureşti), forțele armate ucrainene au tras cu lunetiști din direcția așezării Orehovo, aflată sub controlul Kievului, către aşezarea Golubovsko, controlată de Armata Populară de Eliberare. Acesta a adăugat că forțele ucrainene au tras după 18 zile de calm.

Alte articole

Războiul din Ucraina continuă, Orban n-a găsit pacea la Kremlin: ”Pozițiile Rusiei și Ucrainei sunt foarte îndepărtate una de cealaltă”

Viktor Orban se întâlneşte cu Volodimir Zelenski, la prima vizită în Ucraina de la începutul războiului

Citeşte şi Prima etapă din scenariul de război? Ucraina, vizată de un atac cibernetic masiv, site-uri de bănci şi cel al Ministerului Apărării au picat

Deputaţii ruşi au votat marţi un apel adresat preşedintelui rus Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei deja de opt ani. „Apelul adresat preşedintelui Rusiei asupra necesităţii de a recunoaşte Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk îi va fi transmisă fără întârziere„, a scris pe Telegram preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin.

El a precizat că acest text a fost adoptat în „şedinţă plenară” de către Duma de Stat, pentru ca cele două teritorii să devină „state autonome, suverane şi independente”.

Întrebat cu privire la aceasta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că deocamdată nu există „nicio decizie oficială” în acest sens, dar că cererea deputaţilor „reflectă părerea populaţiei” ruse.

Recunoaşterea acestor teritorii ar marca sfârşitul procesului de pace în estul Ucrainei, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, semnate cu mediere franco-germană, prevăd revenirea acestor teritorii sub controlul Kievului. „În caz de recunoaştere, Rusia se va retrage de facto şi de jure din acordurile de la Minsk, cu toate consecinţele ce vor decurge de aici. Noi am atenţionat împotriva acestei poziţii„, a reacţionat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba.

Federaţia Rusă acuză de luni de zile Ucraina că vrea să zădărnicească aceste acorduri, iar procesul de pace este practic paralizat de la sfârşitul lui 2019.

Moscova este considerată instigatoarea conflictului şi susţinătoarea separatiştilor, războiul izbucnind în urma anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea, după instalarea la putere, la Kiev, a prooccidentalilor, la începutul lui 2014.

Moscova a favorizat separatismele în mai multe republici ex-sovietice după destrămarea Uniunii Sovietice, recunoscând după războiul-fulger din Georgia, în 2008, independenţa a două teritorii proruse, Osetia de Sud şi Abhazia.