Evaluarea Agenţiei Europene a Medicamentului privind relocarea de la Londra într-un alt oraş european, pe care a trimis-o Comisiei Europene, reprezintă o evaluare paralelă cu cea a Comisiei Europene, deşi, potrivit liniei de conduită stabilite anterior, „Comisia Europeană va consulta Agenţiile cu privire la condiţiile tehnice”, potrivit punctului de vedere al MAE, transmis Mediafax.
”Evaluarea realizată de EMA ar fi trebuit să se refere doar la câteva aspecte punctuale din dosarul de candidatură şi nu să acopere integral criteriile generale de relocare şi criteriile specifice, aşa cum au fost acestea aprobate”, se arată în răspuns.
În consecinţă, România a trebuit să semnaleze Comisiei Europene faptul că evaluarea EMA reprezintă o depăşire a competenţelor acesteia. ”Publicarea de către EMA a propriilor evaluări reprezintă o depăşire a competenţelor pe care Agenţia le are în procesul de relocare (aşa cum sunt acestea reflectate în procedură), acestea fiind legate strict de o procedură internă la nivelul instituţiilor UE menite să faciliteze evaluarea finală a Comisiei Europene. Această situaţie, concretizată inclusiv prin publicarea unor opinii neoficiale şi inerent subiective ale angajaţilor Agenţiei, au fost de natură să afecteze formularea opţiunilor de vot de către statelor membre. De altfel, şi acest aspect a fost semnalat de către autorităţile române, alături de alte state membre, în dialogul cu Comisia Europeană”, se arată în documentul remis Mediafax.
Pe lângă aspectul procedural, partea română are nemulţumiri legate de conţinutul evaluării făcute de către Agenţie. Ministerul Afacerilor Externe apreciază ca neconformă cu realitatea aserţiunea potrivit căreia planul român de relocare la Bucureşti se bazează în principal pe input-ul tehnic şi managerial al EMA.
„România a avansat în dosarul de candidatură un plan detaliat de relocare în cadrul căruia se prevede inclusiv crearea unui departament special dedicat, precum şi disponibilitatea Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale de a pune la dispoziţie resurse umane pentru asigurarea derulării, în bune condiţii, a relocării şi inclusiv a eventualului deficit de personal în cazul în care o parte din personalul EMA nu va dori relocarea în alt oraş european. Subliniem că nu toate statele membre au prevăzut astfel de măsuri în dosarele de candidatură„, argumentează MAE.
În al doilea rând, oficialii de la Bucureşti arată că sediul propus de autorităţile române poate îndeplini toate cerinţele specificice ale Agenţiei Europene a Medicamentului, cu cele mai moderne facilităţi puse la dispoziţie. „Aceste aspecte sunt notate, în mod incorect, ca inexistente în evaluarea EMA„, susţine ministerul. De asemenea, România dă asigurări că oferta de învăţământ în limbi străine din Bucureşti poate satisface cerinţele privind educaţie copiilor angajaţilor Agenţiei.
Pe de altă parte, ministerul de Externe consideră că evaluarea oficială a Comisiei Europene pentru dosarele de candidatură, publicată pe 30 septembrie, s-a menţinut „într-un registru neutru şi factual”, fără a intra în aprecieri de ordin calitativ. În schimb, oficialii români au trebuit să semnaleze Comisiei, pe 4 octombrie, că unele aspecte din dosarul de candidatură al Bucureştilor nu au fost semnalate în evaluarea CE. „Anumite informaţii, deşi cuprinse în dosarul de candidatură, nu se regăsesc sau se regăsesc parţial preluate şi reflectate în documentele publicate de Comisie”, se arată în răspunsul pentru MEDIAFAX.
Ulterior, Comisia a actualizat evaluarea dosarului de candidatură al României cu aspectele tehnice suplimentare, semnalate de partea română. „Această actualizare a fost comunicată oficial pe 27 octombrie, răspunsul Comisiei Europene fiind primit la o dată ulterioară Consiliului de Afaceri Generale din 17 octombrie, moment important în coagularea opţiunilor de vot din partea statelor membre„.
În ce priveşte modul de vot, în documentul remis MEDIAFAX se precizează că fiecare ţară UE dispune de şase puncte: trei pentru prima candidatură preferată, două pentru cea de-a doua şi unul pentru cea de-a treia preferinţă.
„Votul va fi unul politic, exprimat în funcţie de interesele generale şi de moment ale fiecărui stat membru. În aceste condiţii, este dificil de estimat care va fi rezultatul final. Putem spune însă că România are, din punct de vedere tehnic, un dosar bine pus la punct, care respectă toate criteriile. Mai mult decât atât, din punct de vedere al obiectivelor strategice ale Uniunii Europene, de a asigura o răspândire geografică mai echilibrată a agenţiilor europene, România are un argument foarte puternic, fiind cel mai mare stat membru care nu găzduieşte o agenţie pe teritoriul său”, se arată în documentul citat.
Referitor la costurile presupuse de o eventuală mutare a Agenţiei Europene a Medicamentului de la Londra la Bucureşti, ministerul consideră că avantajele sunt considerabil mai mari decât costurile.
„Agenţia are aproximativ 700 de angajaţi care vor contribui la economia Bucureştiului. Pe lângă aceştia, câteva mii de specialişti ar vizita capitala anual. De aceea, estimăm că impactul economic va fi unul pozitiv pentru România. Pe lângă dimensiunea economică, România ar beneficia de pe urma unei vizibilităţi sporite în Uniunea Europeană, profilul ţării noastre fiind unul întărit. Estimăm că relocarea EMA la Bucureşti ar fi benefică şi în sensul dinamizării sectorului sanitar din ţara noastră”, precizează sursa citată.
Deocamdată cu sediul la Londra, Agenţia Europeană a Medicamentului este percepută drept una dintre cele mai importante agenţii specializate ale UE, dintre cele peste 40. Agenţia are 900 de angajaţi şi primeşte vizite de la aproximativ 35.000 de autorităţi naţionale de reglementare şi oameni de ştiinţă în fiecare an, datorită rolului său esenţial în aprobarea noilor medicamente piaţa europeană.
Decizia finală privind găzduirea Agenţiei Medicamentului este aşteptată la 20 noiembrie, în urma unui vot secret.
Publicaţia The Financial Times anunţa săptămâna trecută că oraşele Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului.
Sursele diplomatice au mai precizat că Italia este dispusă la mai multe concesii pentru a obţine găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului de către Milano, inclusiv trimiterea mai multor trupe pentru noi unităţi NATO în statele baltice.