Operatorul naţional poştal este controlat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.
Anterior, procesul de privatizare a Poştei viza cederea unui pachet de cel puţin 20% din acţiunile companiei, printr-o majorare de capital, operaţiune asumată în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional.
„Privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română se realizează prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital prin emisiune de noi acţiuni. Noile acţiuni emise se oferă spre subscriere investitorului selectat, în vederea dobândirii cotei de 51% din capitalul social, precum şi acţionarului existent Fondul Proprietatea în vederea menţinerii cotei sale de participaţie la capitalul social al companiei prin exercitarea dreptului de preferinţă în condiţiile legii”, se arată în proiectul de hotărâre a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul privatizării, publicat de MCSI.
În cazul în care Fondul Proprietatea nu-şi exercită dreptul de preferinţă ori şi-l exercită parţial, investitorul selectat va subscrie un număr de acţiuni mai mic decât cel oferit iniţial astfel încât în oricare situaţie, participaţia Fondului la capitalul social al CNPR să reprezinte 51% din capitalul social al companiei rezultat în urma operaţiunii de majorare.
„Acţiunile nesubscrise de către Fondul Proprietatea ori de către investitorul selectat se anulează”, se mai spune în document.
Numărul total de acţiuni ce vor fi emise de Poşta Română în cadrul majorării de capital, precum şi numărul de acţiuni ce se oferă spre subscriere investitorului selectat în cadrul procesului de privatizare se stabilesc de instituţia publică implicată pentru a asigura respectarea cotei de participaţie ce urmează a fi dobândită de investitorul selectat.
„Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale este mandatat să-şi asigure mecanismele contractuale necesare valorificării restului de acţiuni deţinute de statul român în capitalul social al companiei după derularea procesului de privatizare (…), prin oricare din metodele de privatizare prevăzute de legislaţia privatizării, cel puţin la acelaşi preţ pe acţiune cu preţul de subscriere a acţiunilor nou emise (inclusiv prima de emisiune, după caz) pe care urmează să-l plătească investitorul selectat conform contractului de privatizare”, se mai spune în document.
Selecţia investitorului se va realiza prin metoda licitaţiei cu ofertă în plic combinată cu metoda licitaţiei cu strigare, precedată de negocieri desfăşurate pe bază de oferte preliminare şi neangajante depuse de potenţialii investitori.
În septembrie, MCSI a desemnat câştigătoare oferta depusă de consorţiul KPMG România şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea&Asociaţii pentru furnizarea de servicii de consultanţă la privatizarea CNPR.
Consultantul va asigura serviciile necesare punerii în aplicare a prevederilor strategiei de privatizare şi finalizarea tranzacţionării acţiunilor nou-emise către un investitor strategic.
Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.
În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.
La finele anului trecut, compania avea datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.