Programul Naţional „Limes” (2015 – 2019), instituit de Ministerului Culturii, are în vedere întocmirea documentaţiei privind monumentele care compun graniţa romană a provinciei Dacia, cel mai mare monument unitar de patrimoniu din România, respectiv cel mai lung sector, de aproape 1.500 de km, al monumentului unic UNESCO „Frontiers of the Roman Empire” (FRE).
Prin finanţarea corespunzătoare a acestui program, Ministerul Culturii spune că are în vedere ajustarea de urgenţă a decalajelor considerabile care sunt între ţările membre ale acestui proiect şi ţara noastră. MC anunţă că a prevăzut atât pentru bugetul proiectului din 2017, cât şi pentru cel al anului 2018.
România, deşi deţine cel mai lung sector de frontier romană din Europa şi o îndelungată tradiţie în cercetarea acestor monumente, este într-un stadiu incipient în ceea ce priveşte realizarea documentaţiei pentru înscrierea sectorului frontierei romane din România în UNESCO „Frontiers of the Roman Empire” (FRE).
„Având în vedere complexitatea monumentului, timpul alocat inventarierii graniţei romane de pe teritoriul României foarte restrâns, derularea cât mai urgentă a activităţilor este esenţială pentru îndeplinirea obiectivului, înscrierea pe Lista Tentativă a UNESCO”, se mai arată pe site-ul instituţiei.
Ca urmare a instituirii Programului Naţional „Limes” (OMC 2812/27.11.2014, cu modificări 2254/13.04.2016) şi a constituirii Comisiei Naţionale „Limes” (OMC 2862/12.12.2014; modificări OMC 2293/27.04.2016), activităţile de documentare au debutat prin trei instituţii şi prin parteneriatele pe care ele le-au realizat în România.
Înscrierea FRE din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018.
Înregistrarea pe listele tentative naţionale va fi realizată până la finalul lunii septembrie 2016, potrivit calendarului propus de Institutul Naţional al Patrimoniului.
Finanţarea Programului Naţional „Limes” a fost iniţiată de Ministerul Culturii anul acesta.
Instituţiile responsabile – Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni -, împreună cu instituţiile partenere, au realizat o listă exhaustivă a monumentelor care compun graniţa romană de pe teritoriul României. Au fost identificate şi cartate 364 de situri.
În perioada următoare sunt necesare studii de detaliu ale acestor situri, în special pentru delimitarea clară a acestora şi a zonelor de protecţie cu ajutorul celor mai moderne mijloace non-invazive.
Programul de inventariere a monumentelor presupune mai multe etape, cu un plan complex de activităţi elaborat pentru 5 ani. Trebuie, în primul rând, determinată localizarea precisă a monumentelor, apoi stabilite limitele siturilor şi zona lor de protecţie.
„În paralel, este necesară comunicarea strânsă cu Institutul Naţional al Patrimoniului, Direcţiile Judeţene de Cultură, autorităţile locale şi judeţene pentru stabilirea regimului juridic al terenurilor, includerea lor în viitoarele planuri urbanistice şi strategii, în vederea valorificării şi monitorizării acestora”, mai transmite ministerul.
Citeşte şi 23 de noi arii naturale protejate din România vor fi incluse în reţeaua Natura 2000