Ministerul de Finanțe a găsit găuri mari la buget și dezastru la ANAF. Gruparea Murfatlar, printre beneficiari. Cine optimizează grupurile de interese?

La solicitarea www.newsonline.ro, Ministerul de Finanțe ne-a comunicat concluziile actului de control făcut în urmă cu câteva luni.  Răspunsul integral de la minister poate fi citit la finalul articolului.

Dezastrul găsit însă de corpul de control de la Finanțe la DGAMC ne arată că ANAF rămâne o entitate care este nefuncțională în mod real și mai degrabă preocupată să ”fugărească” micii contribuabili nu să recupereze marile datorii de la bugetul de stat.

De altfel, ca urmare a problemelor găsite, Ministerul de Finanțe a decis să facă sesizare penală pentru neregulile din ANAF și DGAMC.

”Având în vedere faptul că au fost constatate unele fapte ce pot intra sub incidența legii penale, precum și posibilitatea existenței altor fapte ce pot intra în sfera legii penale și ținând cont de obligația persoanelor cu atribuții de control de a înștiința organul de urmărire penală cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, a fost dispusă sesizarea organelor de urmărire penală”, se arată în răspunsul trimis www.newsonline.ro de reprezentanții Ministerului de Finanțe.

Cum a pierdut statul aproape 400.000.000 de lei

Ministerul de Finanțe că Fiscul român, reprezentat de ANAF și DGAMC, nu a făcut inspecții fiscale la societăți în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a Notificării privind deschiderea procedurii insolvenței firmelor, contrar prevederilor art. 102, alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, iar atunci când s-au făcut, ”în unele situații fiind efectuate controale inopinate formale care nu au stabilit sume suplimentare atrase”.

Una dintre cele mai grave descoperiri vizează faptul că Statul român a pierdut aproape 400.000.000 de lei prin faptul că reprezentanții Fiscului nu finalizat procedurile de executare silită și nu au pus popriri bancare sau sechestre, organul Fiscal rezumându-se doar la emiterea și comunicarea titlurilor executorii și somațiilor.

”Măsurile de executare silită în unele situații analizate nu au fost continuate prin popriri bancare asupra disponibilităților bănești, popriri asupra sumelor datorate de către terți, precum și instituirea de sechestre, organul fiscal rezumându-se doar la emiterea și comunicarea titlurilor executorii și somațiilor. La data desfășurării acțiunii de control, sumele pentru care nu au fost continuate măsurile de executare silită prin instituirea de sechestre sau care nu se mai puteau recupera, la societățile cuprinse în eșantion, se ridicau la suma totală de 396.694.119 lei dintr-un total obligații restante în sumă de 429.713.829 lei. Valorile sunt raportate exclusiv la companiile cu capital privat, fiind excluse din eșantionul analizat, companiile cu capital de stat care au datorii istorice. Totodată, sumele înscrise la masa de credală, la marii contribuabili intrați în insolvență analizați de echipa de control, se ridicau la suma totală de 774.973.417 lei”, se precizează în răspunsul trimis către www.newsonline.ro de reprezentanții Ministerului de Finanțe.

Conform răspunsului primit de newsonline.ro, Ministerul de Finanțe mai arată că în unele dosare ce privesc contribuabilii aflați în insolvență, nu se regăsesc rapoartele administratorilor/lichidatorilor judiciari cu privire la cauzele care au determinat intrarea în insolvență a acestora, instanța nefiind sesizată de organul fiscal cu privire la acest aspect. În lipsa acestuia, organul fiscal nu a procedat la o eventuală solicitare de atragere a răspunderii solidare a organelor de conducere ale contribuabililor în cauză, în conformitate cu art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Mai mult, controlul de la Ministerul de Finanțe a constatat că serviciile de executare silită din cadrul DGAMC nu au emis decizii de atragere a răspunderii solidare în conformitate cu art. 25 din Legea 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, pentru contribuabilii care nu au achitat obligațiile fiscale la termenele legale, în condițiile în care, în anumite situații, față de aceștia a fost deschisă procedura insolvenței/falimentului, iar din actele de inspecție fiscală întocmite se regăsesc situații care se circumscriu relei-credințe.

”Din documentele prezentate, s-a constatat că în perioada verificată la nivelul DGAMC a fost declarată starea de insolvabilitate pentru un singur contribuabil, în condițiile în care la societățile comerciale intrate în insolvență s-a constatat îndeplinirea condițiilor de declarare a stării de insolvabilitate”, precizează Ministerul de Finanțe în răspunsul trimis newsonline.ro

Gruparea Murfatlar, printre beneficiarii dezastrului de la Mari Contribuabili

O altă constatare a controlului Ministerului de Finanțe vizează clemența de natură penală de care au dat dovadă cei de la DGAMC și Fiscul de la Sectorul 1 față de Rotact BEV, una din societățile controlate de grupul de interese de la Murfatlar.

Este vorba de un grup de interese condus de afaceriștii Vasile Ciaușu (foto cerc) și Cătălin Bucura (foto în picioare) care controlează, prin mai mulți interpuși, un grup extins de societăți comerciale și care au datorii la bugetul de stat de peste 100 de milioane de euro. Lângă Ciaușu și Bucura funcționează de ceva timp și un alt personaj care a mai gestionat zona de marketing a grupului Murfatlar. Newsonline.ro a scos la lumină în premieră rapoarte ale Curții de Conturi care arată cum gruparea Murfatlar a fost protejată de oameni din interiorul Fiscului român.

În concret, reprezentanții Ministerului de Finanțe au constatat că prin complicitatea reprezentanților Fiscului de la Sectorului 1 și a Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Rotact BEV a beneficiat de suspendarea ilegală a executării silite și i s-a prelungit eșalonarea la plată în baza unei scrisori de garanție de la un IFN, instrument care nu mai era prevăzut de Codul de procedură fiscală.

”Analizarea de către reprezentanții AFP Sector 1 și DGAMC, în mod formal, a cererilor de eșalonare/menținere a valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale depuse de contribuabilul SC ROTACT BEV SRL, în perioada 2018-2023, a avut drept consecință suspendarea executării silite a obligațiilor fiscale în această perioadă, în sumă totală de 236.372.452 lei. Precizăm că, la data acordării primei eșalonări la plată (noiembrie 2018), societatea înregistra obligații fiscale restante în sumă de 10.783.560 lei, „valabilitatea acestei eșalonări fiind pierdută în data de 30.12.2021, deoarece AFP Sector 1 a constatat societatea nu a achitat obligații fiscale în sumă de 215.410.536, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării deciziei de respingere nr. 55002/15.11.2021, potrivit art. 195 alin.(10) din Legea nr. 207/2015 privind CFP” . Menținerea eșalonării la plată prin emiterea Deciziei nr. 41255/02.02.2022 de către reprezentanții legali ai DGAMC, în baza unui instrument de garantare neprevăzut de Cod Procedură Fiscală, respectiv scrisoare de garanție emisă de IFN, s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale și a avut drept consecință suspendarea nelegală a executării silite a obligațiilor fiscale în cuantum de 236.372.452 lei, fapt ce a condus la nerevocarea calității de destinatar înregistrat permițându-i desfășurarea activității economice în toată această perioadă”, arată reprezentanții Ministerului de Finanțe în răspunsul trimis către www.newsonline.ro

Rotact BEV face parte dintr-un grup de firme despre care Curtea de Conturi, în cazul grupului de interese condus de tandemul Ciaușu – Bucura , spune că există ”indicii rezonabile de participare într-un posibil circuit de evaziune, cu implicații majore asupra economiei bugetare”.

”Din analiza partenerilor de afaceri ai contribuabilului ROTACT GRUP SRL se remarcă livrarea unor volume mari de produse sau servicii cu un număr restrâns de parteneri comerciali din România: Wine Solutions Brand SRL (…), Wine Solutions Network SRL (…) , Vivinco VNO SRL (…), Vinicola Rowine (Murfatlar) (…), Murfatlar Romania SA (…), Violeta Consult SRL (…), The Winedepot SRL (…), Ovidius Mercado SRL (…), Fepra International SA (…), GCC Glass SRL (…), Rotinad Global Logistics Srl (…), Walcris Concept SRL (…) și totodată participarea asociaților/administratorilor ROTACT BEV într-un număr mare de societăți comerciale (de ordinul zecilor) conform istoricului generat de Oficiul Registrului Comerțului, cu schimbarea frecventă a structurii acționariatului respectiv a conducerilor acestor societăți comerciale, existând indicii rezonabile de participare într-un posibil circuit de evaziune, cu implicații majore asupra economiei bugetare. Existența grupului de interese și funcționarea acestuia este probată prin contractele de vânzare-cumpărare prezentate ce dovedeau faptul că unul dintre clienții principali este VIVINCO VNO SRL, iar solidaritatea acestor firme este dovedită de plata obligațiilor fiscale în contul ROTACT GRUP SRL de către WINE SOLUTIONS BRAND SRL, CREDIT BURG SRL ce a fost efectuată ori de câte ori s-a ajuns în situația executării silite a scrisorii de garanție emise, deci se probează faptul că ROTACT BEV SRL își încasează clienții doar prin compensare sau cu sume mici prin transferuri bancare în situații limită de la clienții din grupul de firme ce acționează coordonat”, se arată în Raportul Curții de Conturi obținut de newsonline.ro

În același grup de interese se află și Retail Plus Services, o societate aflată și în vizorul DNA într-un dosarul corupției din Vamă unde apare și numele lui Cătălin Bucura.

Conform cifrelor din bilanțul pe 2023, Retail Plus Services a terminat anul trecut cu pierderi de 30.242.350 de lei și cu datorii 382.415.987 de lei în comparație cu anul 2022 când avea datorii de 175.989.016 de lei.

Direcția de Mari Contribuabili nu a verificat serios garanțiile depuse pentru eșalonarea datoriilor

Conform răspunsului primit de www.newsonline.ro, controlul Ministerului de Finanțe a scos la lumină faptul că în prezent, sunt scrisori de garanție emise de IFN-uri înainte de 2021, care constituie garanții pentru eșalonări la plată acordate marilor contribuabili, chiar dacă această prevedere legală nu mai este în vigoare începând cu ianuarie 2021.

În acest sens, spune Ministerul de Finanțe, deși structurile de specialitate din cadrul DGAMC aveau posibilitatea să analizeze solvabilitatea entității emitente a scrisorii de garanție, inclusiv dacă acestea fac parte din grupul controlat de debitor, organul fiscal a procedat doar formal la analiza garanțiilor fără a verifica dacă IFN-urile ofereau garanții reale și certe cu privire la nivelul obligațiilor restante.

”În ceea ce privește înlocuirea scrisorilor de garanție emise de IFN-uri, după anul 2020, cu scrisori de garanție bancară sau emise de societăți de asigurări, echipa de control a constat că organul fiscal a procedat doar la purtarea unei corespondențe cu debitorii care au beneficiat de înlesniri la plată garantate cu astfel de scrisori, fără a efectua o analiză adecvată cu privire solvabilitatea emitentului. Prin corespondența purtată cu debitorii, organul fiscal a recomandat doar înlocuirea acestor scrisori de garanție cu alte scrisori de garanție reglementate de actul normativ modificat, respectiv cu bunuri care să acopere riscul de neplată a obligațiilor fiscale. Simpla recomandare însă nu obliga debitorii să și procedeze în consecință, ceea ce, în accepțiunea echipei de control, reprezintă doar o formalitate menită să creeze aparența respectării legislației în vigoare”, spun reprezentanții Ministerului de Finanțe în răspunsul trimis către www.newsonline.ro

În concluzie, spune Ministerul de Finanțe, deși anterior DGAMC a solicitat decontarea unor scrisori de garanție emise de către IFN-uri, fără însă ca emitentul acestora să onoreze plata, menținerea în continuare a garanțiilor de acest gen (deși sunt încă în termen) prezintă un risc major de nedecontare a acestora în cazul pierderii valabilității înlesnirilor la plată de către contribuabil.

Într-un limbaj mai simplu, constatarea echipei de control de la Ministerul de Finanțe arată că cei de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili nu sunt preocupați în mod real să recupereze găurile produse la bugetul de stat de marii contribuabili preferând să mențină scrisorile de garanție emise de multe IFN-uri față de care există suspiciunile solide că nu sunt solvabile.

În cazul societăților care intră în insolvență și sunt în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, controlul Ministerului de Finanțe a concluzionat că există o analiză insuficientă a rapoartelor amănunţite asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului şi a rapoartelor de activitate depuse de administratorul / lichidatorul judiciar şi a documentelor (RIF, Pv, Pv sechestru, etc) aflate la dosarul fiscal al debitorilor în vederea întocmirii tuturor actelor procedurale necesare apărării intereselor DGAMC.

Spre exemplu, în majoritatea cazurilor identificarea elementelor pentru antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere este lăsată la aprecierea administratorului judiciar/lichidatorului, fără ca DGAMC să continue demersurile în cazul în care aceştia nu identifică astfel de elemente.