Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) au lansat o primă etapă a procesului de consultare publică privind planurile-cadru pentru învăţământul liceal, filiera teoretică, prin prezentarea a trei variante.
„Toate cele trei variante au urmărit eliminarea unor incoerenţe/dezechilibre existente în planurile actuale şi dezvoltarea ocaziilor de învăţare semnificative din perspectiva aşteptărilor elevilor care au optat pentru un anumit profil/specializare. Principiul urmărit a fost acela de a asigura un trunchi comun până la clasa a X-a, care să permită tuturor elevilor care vor finaliza învăţământul obligatoriu deţinerea la nivel funcţional a celor opt competenţe-cheie”, conform argumentelor pentru planurile-cadru puse în dezbatere.
Prima variantă propusă este cea mai apropiată de actualele planuri-cadru de învăţământ aflate în vigoare, dar echilibrează alocările la nivel de arii/discipline, conform sursei menţionate.
„Deşi nu sunt incluse discipline noi, care să promoveze abordări integrate, de tipul opţionalului integrat la nivelul mai multor arii curriculare, asemenea abordări se vor putea regăsi la nivelul programelor şcolare
pentru disciplinele obligatorii şi al programelor şcolare pentru CDS (Curriculum la decizia şcolii – n.red.)”, motivează iniţiatorii propunerii.
Cea de-a doua variantă propune modificări mai ample faţă de actualele planuri-cadru de învăţământ aflate în vigoare, prin alocarea unui număr de ore diferit pe arii/discipline.
„Prin CD (Curriculum diferenţiat – n.red.) se asigură o specializare accentuată, alocându-se un număr suplimentar de ore, în raport cu planul cadru actual, pentru disciplinele din aria curriculară care definesc specializarea respectivă”, potrivit argumentaţiei.
Ultima variantă reprezintă varianta care acordă o mai mare putere de decizie şcolilor în definirea parcursului educaţional al elevilor, fiind indicat un număr minim-maxim de ore în cazul disciplinelor din CD/CDS.
„Introduce elemente de inovaţie mai profundă în planul de învăţământ, oferind posibilităţi de extindere a domeniilor de specializare. Întăreşte rolul disciplinelor opţionale în conturarea profilui/specializării. Asigură o identitate clară la nivel de arii curriculare, o reprezentare echilibrată a acestora, asigurând un TC relevant la nivel de profil de formare, filieră, profil şi specializare şi o flexibilitate crescută la nivelul CD+CDS, garantând un total fix de ore pentru curriculumul stabilit la nivelul şcolii”, se arată în propunerile existente în cazul acestei variante.
De asemenea, se doreşte întărirea potenţialului formativ al unor discipline precum Artele sau Educaţia fizică.
„Reprezintă o variantă inovativă care va necesita un efort de adaptare la nivel de şcoli”, conform sursei citate.
Iniţiatorii propunerilor recomandă o serie de opţionale pentru specializarea Matematică-informatică şi Ştiinţele naturii: Astronomie, Inteligenţă ecologică, Descoperiri ştiinţifice, Istoria ideilor şi descoperirilor, Repararea calculatoarelor, Producţie audio, Chimie şi alimentaţie, Inventică, Geologie, Spaţiu şi timp, Biologie marină/Ecosisteme marine, Geologie, Apa şi viaţă, Artă şi tehnologie, Design şi tehnologie, Fotografie digital, Multimedia sau Şah.
În cazul disciplinelor opţionale pentru specializarea Filologie şi Ştiinţe sociale se propun: Educaţie media, Teoria cunoaşterii, Design interior, Scriere ficţională/creativă, Dramă/teatru /teatru educaţional, Discurs public/Public speaking, Jurnalism, Elemente de etnografie şi folclor, Artă şi comunicare, Instituţii europene, Istoria ideilor religioase, Antopologie socială şi culturală, Cercetare şi documentare, Finanţe personale, Etică aplicată, Istoria Filozofiei, Dimensiunea de gen de-a lungul istoriei, Dezvoltarea umană, Tehnici de învăţare, Societate şi cultură, Statistică aplicată în ştiinţele sociale, Corpul uman în artă şi cultură, Arheologie.
Consultarea publică va include şi întâlniri cu elevi, părinţi, cadre didactice, reprezentanţi ai societăţii civile, organizate la nivel regional/judeţean.
„Opiniile argumentate şi sugestiile participanţilor vor sprijini în mod esenţial luarea unei decizii pe acest subiect. Adoptarea noilor planuri de învăţământ va permite demararea procesului de elaborare a unor noi programe şcolare pentru liceu şi implementarea, în premieră, a unui model unitar de proiectare bazat pe competenţe la nivelul învăţământului primar, gimnazial şi liceal”, conform sursei menţionate.
Citeşte şi SCHIMBĂRI în 2018. Iată ce modificări aduce Ministerul Educaţiei