Şase membri ai Sindicatului Exploatare Preparare Uraniu din cadrul CNU au intrat, la mijlocul lunii martie, în greva foamei, la sediul Ministerului Energiei, pentru că angajaţii nu şi-au mai primit salariile de două luni şi jumătate, în timp ce alţi peste 700 de angajaţi ai CNU au oprit lucrul.
Deblocarea celei de a doua tranşe din ajutorul de salvare a fost aprobată inclusiv de către Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei, spun oficialii Ministerului Energiei.
„La preluarea mandatului am găsit CNU aproape de colaps. Ministerul Energiei se găsea în imposibilitatea eliberării celei de a doua tranşe din ajutorul de salvare în lipsa unei garanţii a companiei, aşa cum prevedea legea”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei, în comunicat.
Pe de altă parte, comisia de la nivelul ministerului, special constituită în 2016 să gestioneze această situaţie, era extrem de întârziată în elaborarea documentaţiilor care să fundamenteze accesarea tranşei secunde din ajutorul de salvare, spune oficialul.
„Am urgentat, alături de specialiştii noştri, întregul proces pe toate palierele: în primul rând, am venit cu soluţia reevaluării stocurilor de octoxid de uraniu, pe care am parcurs-o într-un timp foarte scurt şi care s-a constituit drept garanţie pentru cele 13,1 milioane de lei virate în conturile CNU”, adaugă el.
În paralel, comisia de la nivelul ministerului a analizat şi modul în care au fost cheltuite fondurile aferente primei tranşe, de 47,2 milioane de lei.
„În mod normal, această activitate ar fi trebuit realizată de comisie la finalul fiecărei luni din momentul în care prima tranşă a ajuns în conturile CNU”, a declarat Toma Petcu.
Guvernul a aprobat anul trecut acordarea unui ajutor de salvare către CNU în valoare totală de 62 de milioane de lei, în două tranşe şi pentru o perioadă de şase luni. Prima tranşă, de 47,2 milioane de lei, a fost acordată încă din 2016.
„Suntem conştienţi că eliberarea celei de a doua tranşe nu va putea suţine revitalizarea totală a CNU. Vream să vedem care sunt cauzele reale ale situaţiei companiei pentru a putea promova un plan de dezvoltare pe termen lung a CNU. De aceea, Corpul de Control al prim-ministului va analiza evenimentele care au dus la situaţia dificilă de astăzi a companiei”, mai spune Toma Petcu.
De altfel, ministrul Energiei a declarat recent. într-un interviu acordat News.ro, că a făcut o analiză foarte serioasă privind Compania Naţională a Uraniului, unde „problemele sunt destul de delicate”, spune el.
„Am solicitat primului ministru ca, prin corpul de control, să verifice ce s-a întâmplat în 2015 la nivelul societăţii Nuclearelectrica, atunci când s-a reziliat contractul cu CNU (contractul de furnizare de materie primă, de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, n.r.) pe nişte motive care au fost invocate de Curtea de Conturi”, a spus Petcu.
Ulterior, au avut loc trei licitaţii, din care la două au participat şi CNU, dar nu a reuşit să obţină niciun contract, a punctat Petcu.
„Deci trebuie să vedem foarte serios ce s-a întâmplat acolo, pentru că dacă riscăm să scoatem dintr-un circuit integrat producţia de energie din sursă nucleară atunci riscăm să ieşim de pe piaţa nucleară şi să devenim captivi în alte zone”, a spus ministrul pentru News.ro.
Compania Naţională a Uraniului se confruntă cu grave probleme financiare, din cauză că, începând din 2011, nu a mai beneficiat de subvenţii. În plus, în urmă cu mai bine de un an, societatea şi-a pierdut singurul client, care era Nuclearelectrica.
Un alt factor care a cauzat situaţia dezastruoasă în care CNU se află este blocarea proiectului privind demararea exploatării la perimetrul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş, judeţul Neamţ.
La începutul lunii octombrie, Guvernul a aprobat un ajutor de salvare pentru CNU în limita sumei de 62 milioane de lei, pentru o perioadă de şase luni. Pe 5 noiembrie, societatea a intrat în posesia primei tranşe din împrumut, în valoare de 47,2 milioane de lei.
CNU a fost înfiinţată în 1997 şi are în administrare resursele minerale de uraniu din România. Compania Naţională a Uraniului este singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.