„Precizăm că orice opinie oficială a Ministerului Energiei este transmisă prin vocile autorizate ale Ministerului Energiei şi nu prin voci care nu-şi asumă o identitate. În acelaşi timp, menţionăm că proiectul Ordonanţei de Urgenţă care prevede un set de măsuri, printre care şi plafonarea preţului la gazele naturale, este o propunere asumată de Guvernul României pentru protecţia populaţiei, în fata unor posibile scumpiri a gazului natural, peste nivelul de suportabilitate al acesteia”, se menţionează în comunicat.
Reacţia Ministerului Energiei vine după ce surse din acest minister au precizat miercuri pentru AGERPRES că o plafonare a preţului la gaze nu se justifică în prezent, pentru că nu există situaţii de monopol în piaţă, iar o astfel de măsură i-ar avantaja pe marii consumatori de gaze, pe importatori şi pe Gazprom.
Ministerul Energiei precizează ca informaţiile citate de AGERPRES ca „surse ministeriale” sub titlul „Plafonarea preţului gazelor nu se justifică! Măsura i-ar avantaja pe consumatorii industriali şi pe Gazprom” nu reprezintă poziţia oficială a Ministerului Energiei.
Specialiştii citaţi de AGERPRES au susţinut că „în acest moment, o plafonare a preţului gazelor nu se justifică, întrucât în piaţă nu există monopol şi avem şi o sursă externă, de import”.
Potrivit acestora, măsura nu ar avea niciun impact pentru consumatorii casnici în această iarnă, întrucât companiile care furnizează gaze populaţiei au achiziţionat deja cantităţile necesare încă din vară, când preţurile erau mai mici.
„Într-adevăr, există acum pe bursa de gaze şi preţuri de peste 100 de lei pe MWh, însă acestea sunt cantităţi mici, pentru consumatorii industriali”, au spus specialiştii.
În opinia lor, câştigătorii unei măsuri de plafonare a preţului sunt marii consumatori de gaze, care vor cumpăra la preţul stabilit de Guvern, adică 68 de lei pe MWh, nu la preţul pieţei de acum.
„La acest preţ, este de aşteptat să crească şi consumul industrial de gaze, ceea ce va însemna un import mai mare. Astfel că vor câştiga şi cei care importă gaze şi furnizorul extern al României, Gazprom”, au mai spus sursele citate.
Experţii citaţi au adăugat că, şi dacă nu se va aplica măsura, semnalul lansat în piaţă este dezastruos.
„România a dat un semn că luptă împotriva UE, că nu respectă obligaţiile din tratatul de aderare, că nu respectă principiul de piaţă liberă. Investitorii nu vor mai investi, pentru că vor şti că riscul este foarte mare”, au mai arătat specialiştii din minister.
Marţi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022.
„Stabilirea unui plafon privind preţul la gaze este altă măsură avută în vedere pentru a proteja atât consumatorii casnici cât şi mediul economic. Din păcate, comportamentul unor companii în diferite sectoare de activitate arată foarte clar un dispreţ, putem spune, faţă de ce înseamnă economia din România, un comportament desigur în baza unor legi existente, un comportament incorect faţă de ce înseamnă economia din România, unde aceste companii şi-au găsit proiecte, dezvoltă proiecte, dar care prin diferite metode, cum e cazul sectorului de gaze să spunem, aplică preţuri, sau sunt diferenţe foarte mari între ce înseamnă preţul de producţie şi preţul pe care consumatorul final îl plăteşte. Aşa că se propune o limitare de 68 lei pe MWh pe o perioadă de trei ani, până în 28 februarie 2022, astfel încât preţul de achiziţie plătit de furnizori pentru gazele din producţia internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienţilor finali, şi consumatorilor casnici din industrie nu poate depăşi valoarea de 68 lei pe MWh, indiferent de vânzător”, a explicat Teodorovici.
El a subliniat că necesitatea adoptării unei astfel de măsuri a rezultat din comportamentul „incorect” aplicat de producătorii care vând gaz natural extras la un preţ de trei ori mai mare faţă de preţul de producţie.
Ministrul Finanţelor a lansat ideea plafonării preţului la gaze naturale şi în vara acestui an, arătând că, deşi comunistă până la un punct, această măsură este necesară întrucât pe piaţa nu există concurenţă.