Dezbaterea de miercuri va avea loc la sediul Ministerului Justiţiei şi va începe la ora 10.00, iar la aceasta vor lua parte atât persoane fizice, cât şi asociaţii legal constituite.
Potrivit Ministerului Justiţiei, timpul alocat fiecărei intervenţii este de trei minute pentru fiecare asociaţie, respectiv participant individual.
În 15 mai, la ora 12.00, va fi organizată cea de-a doua dezbatere, la care urmează să fie invitaţi „reprezentanţi ai instituţiilor şi asociaţiilor profesionale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul înfăptuirii justiţiei, precum şi ai organelor reprezentative ale profesiilor liberale din domeniul justiţiei, interesate în aplicarea prevederilor cuprinse în proiectului de lege”, precizau reprezentanţii MJ.
„În temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codului de Procedură Penală, pentru completarea articolului 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi pentru completarea articolului 79 din Lege nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, anunţau, săptămâna trecută, reprezentanţii Ministerului Justiţiei.
În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, proiectul prevede înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din articolul 297 al Codului penal cu sintagma „îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului”, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale.
Astfel, articolul 297 va avea următorul cuprins: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Proiectul de lege modifică şi articolul 301 al Codului penal, înlocuindu-se sintagma „raporturi comerciale”, declarată neconstituţională, cu sintagma „raporturi specifice celor dintre profesionişti”.
Astfel, noua formă a articolului 301 ar fi următoarea: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori in raporturi specifice celor dintre profesionişti, sau din partea căreia a beneficiat, în aceeaşi perioadă, ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Alte modificări vizează articolul 308 din Codul penal, privind infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane.
Astfel, articolul 308 va avea următorul cuprins: „(1) Dispoziţiile art. 289 – 292, 295, 297 – 300 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice. (2) Dispoziţiile art. 301 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2). (3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2), limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime”, potrivit proiectului.
Proiectul de lege mai prevede că pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive.
De asemenea, actul normativ face referire şi la confiscarea extinsă, pentru transpunerea Directivei europene 2014/42/UE.
„Alineatele (1) şi (2) ale articolului 112 se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de patru ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei. (2) Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei” , se arată în proiectul publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
La începutul lunii februarie, după abrogarea OUG 13, ministrul Justiţiei de atunci, Florin Iordache, spunea că MJ eleborează un nou proiect de lege pentru modificarea codurilor penale, care va fi pus în dezbatere luni şi va rămâne în consultare publică 30 de zile, timp în care specialiştii îşi vor putea spune punctele de vedere.
Ulterior, reprezentanţii Biroului de presă al Ministerului Justiţiei au declarat, pentru News.ro, că MJ renunţă la proiectul de lege privind modificarea şi completarea codurilor penale, trimis CSM pentru avizare, precizând că urmează să fie elaborat un alt proiect de lege, mai complex.