„România deține, în prezent, circa 700.000 hectare de pădure care ar intra sub incidența articolului 20 (alin.1.1 și alin. 1.2) al noului Cod Silvic. Dintre acestea, aproximativ 420.000 ha sunt terenuri aflate în proprietatea micilor proprietari care nu au posibilitatea de a se asocia în suprafețe de cel puțin 100 hectare pentru a-și elabora amenajament silvic, așa cum îi obligă legea în prezent. În baza actualului Cod Silvic, neputându-se exploata masa lemnoasă, aceste suprafețe sunt, practic, nepăzite și neadministrate. Din cauza lipsei contractelor de pază, aceste 420.000 ha sunt suprafețele cele mai expuse tăierilor ilegale.(…) Diferența până la 700.000 ha, este formată din suprafețe deținute de micii proprietari, dar care sunt administrate și pentru care există amenajament silvic”, se arată într-un comunicat al MMAP remis luni AGERPRES.
Potrivit sursei citate, prin prevederile articolului 20 din noul Cod Silvic, se instituie obligația ca deținătorii acestor terenuri să încheie contracte de administrare pe minimum 10 ani cu un ocol silvic (de stat sau privat), care va asigura serviciile silvice (pază, igienizare etc.) pentru respectivul teren. Articolul 20 al noului Cod Silvic este unul dintre principalele instrumente de combatere a tăierilor ilegale, precizează MMAP.
În România, în acest moment, micii proprietari de pădure sunt obligați să respecte regimul silvic, ceea ce presupune costuri foarte mari de asigurare a pazei și integrității pădurii, să asigure lucrările de regenerare ale acesteia, să realizeze lucrările de prevenire și combatere de boli și incendii și multe altele, prevăzute în articolul 17 din Codul Silvic aflat în Parlament. „Deoarece, pentru suprafețele de pădure, nu există subvenții care să vină în sprijinul proprietarilor (așa cum se întâmplă în cazul terenurilor agricole), iar beneficiile economice ale pădurii se pot obține după 25-100 de ani în funcție de specie, micii proprietari au doar costuri de întreținere”, se subliniază în comunicat.
Potrivit MMAP, acest articol permite, într-adevăr, exploatarea fără amenajament silvic a acestor terenuri, însă în limita a maximum 3 metri cubi/an/ha, o cantitate mică din punct de vedere silvic (aproximativ jumătate din creșterea medie anuală de 5,6 metri cubi /an/ha), care însă ajută foarte mult micii proprietari, asigurându-le lemnul de subzistență pentru încălzire.
Citeşte şi Codul Silvic şi Legea insolvenţei persoanei fizice, dezbătute în plenul Camerei
„Orice tăiere mai mare de 3 metri cubi/an/ha este strict interzisă, fără să existe amenajamentul silvic. Aceste suprafețe rămân parte a Fondului Forestier Național, iar proprietarii au posibilitatea de a solicita elaborarea de amenajamente silvice pentru ele, costurile fiind suportate de către stat. Toate aceste prevederi au fost solicitate de asociațiile din care fac parte peste 700.000 de mici proprietari de pădure”, arată sursa citată.
În plus, MMAP precizează că orice recoltare de masă lemnoasă, inclusiv cele care intră sub incidența articolului 20, se raportează în SUMAL, existând oricând posibilitatea controlului prin Radarul Pădurilor.
„Afirmația conform căreia micii proprietari care dețin amenajament silvic vor renunța la actul de reglementare după intrarea în vigoare a noului Cod Silvic nu se susține, deoarece limitarea exploatării la maximum 3 metrei cubi /an/ha nu le-ar aduce niciun avantaj de ordin economic”, afirmă reprezentanții ministerului.
Totodată, reprezentanții MMAP afirmă că informațiile conform cărora ‘ar exista peste 1,2 milioane ha de pădure deținute de micii proprietari’, vehiculate în spațiul public, nu se susțin din datele deținute de Ministerul Mediului și de aceea îi invită pe cei care vehiculează această cifră să prezinte și sursa de proveniență a datelor.
‘Constat, cu profundă dezamăgire, felul în care anumiți politicieni lansează informații în spațiul public, menite să truncheze realitatea și să dezinformeze. Eu am convingerea că, săptămâna aceasta, Parlamentul va vota noul Cod Silvic, inclusiv cu votul unor colegi din PNL. Evident, vorbesc despre acei colegi de bună credință, care se gândesc la beneficiile românilor care i-au trimis în Parlament, și nu la interese economice. După ce actul normativ va fi promulgat de Președinte, vom avea în sfârșit un Cod Silvic care combate tăierile ilegale, elimină monopolul, oferă sprijin micilor proprietari de pădure și susține industria românească de profil’, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu.
Deputatul PNL, Lucia Varga, fost ministru al apelor și pădurilor, a declarat luni că PNL ar putea vota proiectul Codului silvic dacă din text va fi eliminat articolul 20, altfel, liberalii vor vota împotriva proiectului inițiat de PSD.
„Astăzi am participat la ședința de conducere a Partidului Național Liberal pentru a discuta poziția PNL în Parlament referitor la cererea de reexaminare trimisă de președintele Iohannis pe Codul silvic. Poziția PNL este că vom solicita retrimiterea la comisii a cererii de reexaminare a Codului silvic și admiterea discutării în parte a articolului 20 și eliminarea acestuia. (…) PNL este preocupat, în primul rând, de aprobarea unui Cod silvic care asigură funcția de protecție a pădurii. PNL ar putea vota Codul silvic inițiat de PSD numai dacă acest articol 20 va fi rediscutat în comisie și eliminat. Altfel, PNL va vota împotriva acestui Cod silvic”, a declarat Lucia Varga într-o conferință de presă.
Citeşte şi Doina Pană: Codul silvic este foarte bun. Lucia Varga: PSD are interesul să fragmenteze pădurea