Ministerul Mediului: Rolul Gărzii Forestiere nu este să numere cioate; personalul din ocoalele silvice poate face acest lucru

‘(…) Până acum, cele nouă Gărzi Forestiere acționau individual, dând interpretări uneori diferite prevederilor legale și fără să existe o coerență la nivel național. În urma analizei activității acestor instituții, s-a constatat că una dintre cauzele majore ale lipsei de eficacitate este timpul pe care personalul gărzilor forestiere l-a dedicat pentru activitatea de evaluare a prejudiciilor, în situațiile în care aceste prejudicii au făcut obiectul unor dosare aflate în cercetare/urmărire penală. Cu alte cuvinte, dacă cineva reclama la Poliție sau la Parchet o presupusă tăiere ilegală de arbori, organele de anchetă erau nevoite să cheme specialiști silvici pentru a evalua pagubele, întrucât doar specialiștii silvici au competență legală de a evalua pagube sau prejudicii produse prin tăieri ilegale. Ca urmare, se apela la inspectorii Gărzii Forestiere, care măsurau cu centimetrul, numărau și marcau fiecare cioată. Această activitate consuma între 60% și 70% din timpul de lucru al inspectorilor silvici, la nivel național‘, notează Ministerul Mediului.

Conform sursei citate, la ora actuală numărul inspectorilor silvici din Gărzile Forestiere este extrem de redus, fiind vorba despre 350 de funcționari publici, care trebuie să realizeze controlul, în calitate de autoritate de stat, pe 6,55 milioane hectare de fond forestier, ceea ce înseamnă o suprafață de 18.700 hectare/persoană.

Ministerul Mediului susține că ‘rolul inspectorilor Gărzii Forestiere nu este să numere cioate’, ci trebuie să ‘constituie într-un corp de elită, care să impună respectarea legii de către toți administratorii de pădure și toți operatorii economici din sectorul silvic’.

‘Sigur, inspectorii pot derula în continuare activități de evaluare a pagubelor, deoarece nici legea, nici procedura (‘circulara’) nu le interzice acest lucru. În schimb, această procedură instituie o modalitate de eficientizare a actului de control în scopul prevenirii și combaterii tuturor faptelor ilegale care pot afecta integritatea pădurilor. Munca de rutină care constă în măsurarea cioatelor provenite din tăieri ilegale poate fi făcută și de alți specialiști silvici, personalul de control de la Gărzi nu trebuie să aibă această activitate pe lista de activități prioritare. Blocarea personalului de control al Gărzilor Forestiere într-o activitate de rutină, determină diminuarea timpului pe care acest personal ar trebui să-l aloce activității specifice de control. Numărul personalului silvic din cadrul ocoalelor silvice de stat, de regim (private) sau al direcțiilor silvice, care au dreptul de a evalua pagube/prejudicii, este de circa 8.000 la nivel național și se poate apela la fel de bine la această resursă de personal, pentru activități de măsurare și numărare a cioatelor‘, se menționează în punctul de vedere al ministerului de resort.

Alte articole

Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor se schimbă radical de anul viitor

O fostă colegă de la Ministerul Mediului scoate la iveală detalii despre activitatea profesională a lui Călin Georgescu: „A primit 400.000 de dolari, fără licitaţie publică. Şeful meu mi-a zis direct: taci şi execuţi ce spune Georgescu!”

În viziunea Ministerului Mediului, procedura degrevează inspectorii de activitățile de rutină, pentru ca aceștia să se poată concentra asupra combaterii tăierilor ilegale și al altor fapte în afara legii care sunt săvârșite în păduri.

‘Procedura permite, în continuare, inspectorilor silvici, să deruleze activități de evaluare a pagubelor, însă spune foarte clar că nu acesta este obiectivul pentru care au fost constituite Gărzile Forestiere și stabilește că această activitate poate fi derulată de oricare dintre cei 8.000 de specialiști silvici din toată țara. Nu negăm că vor exista, în continuare, angajați ai Gărzilor Forestiere care, pentru un salariu de 7.000 de lei pe lună, vor prefera să măsoare și să numere cioate, în loc să deruleze activități de control, însă această atitudine nu este acceptabilă’, notează sursa citată.

Recent, portalul RISE Project scria că Garda Forestieră a primit ordin să nu mai evalueze prejudiciile rezultate din tăierile ilegale de păduri, sub forma unei directive a Ministerului Mediului, care ‘contrazice legea și îi bulversează pe inspectorii din teritoriu care susțin că rămân fără obiectul muncii’.

‘Inspectorii silvici sunt cei care trebuie să combată fenomenul defrișărilor ilegale și să stabilească prejudiciile. Cel puțin așa spune legea. Luna trecută, însă, li s-a spus oficial că evaluarea prejudiciului nu mai reprezintă o prioritate și că ar trebui să paseze această atribuție altor autorități. Garda Forestieră a fost înființată anul trecut, sub acest nume, prin reorganizarea inspectoratelor silvice, iar scopul imediat al acestei măsuri a fost tocmai stoparea tăierilor ilegale, estimate atunci la 8,8 milioane de metri cubi anual. Adică aproape jumătate din tot lemnul care se valorifică legal. Pericolul iminent a dus la reformarea legislației printr-o Ordonanță de Urgență care motiva astfel utilitatea instituției: ‘Problematica tăierilor ilegale de arbori, fiind de siguranță națională, a făcut obiectul analizei în cadrul CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării — n.n.) organizat în data de 9 iunie 2015, unde s-a evidențiat soluționarea în regim de urgență a acestei problematici, inclusiv prin înființarea Gărzilor Forestiere‘, preciza RISE Project.

Sursa citată atenționează, totodată, că România riscă amenzi usturătoare din partea Comisiei Europene (CE), după ce aceasta a declanșat, anul trecut, o investigație privind modul în care autoritățile controlează și sancționează tăierile ilegale din păduri.

Conform Inventarului Forestier Național (IFN), finalizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ‘Marin Drăcea’ (INCDS), în prezent, România deține o suprafață totală de pădure de 7,046 milioane de hectare, iar pe regiuni, cea mai mare suprafață de pădure se regăsește în Transilvania, unde 37% din suprafața totală a terenurilor este acoperită de vegetație forestieră. Regiunea este urmată de Moldova, cu 31% și Țara Românească, cu 20%.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor Forestiere a fost adoptat de Senat în data de 20 octombrie 2015, însă după trei săptămâni deputații din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au decis amânarea discutării acestui proiect. Documentul arată că, în cursul lunii august, controalele silvice și cinegetice ar urma să fie efectuate la nivel central și local de Gărzile Forestiere, entități în cadrul cărora numărul de posturi preconizat se ridică la 617 persoane, dintre care 545 va fi reprezentat de personalul silvic cu atribuții de control și implementare.

În data de 16 mai, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat organizarea unui concurs pentru posturile vacante de inspector șef în cadrul Gărzilor Forestiere din Brașov, Oradea, Suceava și Ploiești. Activitatea Gărzilor va fi coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prin secretarul de stat pentru Păduri și prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic și cinegetic din cadrul acesteia.

Gărzile Forestiere vor acoperi toate cele 43 de județe, plus municipiul București, și vor fi organizate în nouă sedii deschise în: Brașov, București, Cluj-Napoca, Focșani, Oradea, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Suceava și Timișoara. Cele mai multe posturi vor fi la Garda forestieră Suceava (94 din care 86 personal silvic), urmată de Garda forestieră Brașov (90 posturi; 82 personal silvic) și Garda forestieră Cluj (70 posturi; 62 personal forestier).

Pe de altă parte, Gărzile forestiere din Oradea, Ploiești și București vor avea mai puțini angajați.