Ministerul Muncii, de la majorarea salariului minim la amânarea legii unice a salarizării

Ministerul Muncii a lăsat însă pentru aprobare în perioada următoare legea salarizării unitare, în timp ce majorarea salariului minim a primit undă verde din partea Executivului, începând cu data de 1 mai 2016, de la 1.050 la 1.250 de lei.

* Salariul minim, majorat în două etape în acest an, până la 1.050 lei; începând cu 1 mai 2016, crește la 1.250 de lei

Începutul anului 2015 a adus o majorare a salariului de bază minim brut cu 75 de lei, acesta ajungând la 975 de lei pe lună.

La finele lunii martie, ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunța că România ar putea avea un salariu minim comparabil cu cel din celelalte țări ale Uniunii Europene în anul 2018 sau 2019, după ce, în prealabil, vor avea loc mai multe creșteri succesive de salariu minim, prima dintre ele fiind programată pentru 1 iulie 2015.

Alte articole

Efecte în lanț după majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2025. Creșterea amenzilor de circulație, a contribuției pentru persoane cu handicap

Aproape două milioane de oameni vor primi salariu mărit în august

„Potrivit Cartei Sociale a Uniunii Europene, salariul minim pe economie trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu pe economia statului membru respectiv. La nivelul țării noastre, vor avea loc în perioada următoare creșteri succesive de salariu minim, prima dintre ele fiind programată pentru data de 1 iulie a.c., când salariul minim va crește de la 975 lei, cât este în prezent, la 1.050 lei. Următoarea majorare este fixată pentru ianuarie 2016, când salariul minim va ajunge la 1.200 de lei, măsură de care vor beneficia 1,7 milioane de salariați, 30 la sută dintre aceștia provenind din mediul privat și restul din sectorul bugetar. În urma adoptării noului Cod fiscal și a noii Legi a salarizării, estimăm că am putea avea un salariu minim de nivelul Uniunii Europene în 2018-2019”, afirma Rovana Plumb în primăvara acestui an.

De la 1 iulie, salariul minim brut pe economie s-a majorat la 1.050 lei/lună, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună.

Potrivit ministrului Muncii, de creșterea salariului minim pe economie de la 1 iulie beneficiau aproape 1,4 milioane de salariați.

„1.388.000 de salariați vor beneficia de creșterea salariului minim pe economie la 1.050 de lei. Din cei 1.388.000 de salariați, 488.000 sunt bugetari și 900.000 sunt din mediul concurențial”, spunea Plumb.

Ea reamintea la vremea respectivă că o nouă creștere a salariului minim, cu 150 de lei, până la 1.200 de lei pe lună, era programată pentru 2016.

La începutul lunii decembrie însă, noul ministru al Finanțelor, Anca Dragu, a anunțat că a fost inițiat un studiu care să arate în ce măsură creșterea salariului minim pe economie ar afecta competitivitatea României.

„În prezent, am inițiat un studiu prin care să vedem în ce măsură creșterea salariului minim pe economie ar eroda competitivitatea România și astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide și posibilele tranșe în care vor fi făcute aceste creșteri salariale. La nivelul UE, multe state membre realizează creșterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun (…) în aceeași pagină toate aspectele care decurg din creșterea salariului minim — aspecte pozitive și negative — astfel încât creșterea salariului să nu se facă în mod ad-hoc și să nu afecteze economia”, spunea Dragu.

Câteva zile mai târziu, aceasta anunța că Executivul îngheață, ‘deocamdată’, salariul minim pe economie la 1.050 de lei, deși fostul Guvern promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016.

„Vom analiza impactul pe care l-ar avea creșterea salariului minim pe economie și, eventual, vom recomanda ce creșteri pot avea loc. De la 1 ianuarie nu crește, pentru că nu avem cum să facem această estimare asupra economiei și degeaba spunem noi că vrem să stimulăm economia cu un pachet atât de generos fiscal și pe care am făcut un efort foarte mare să îl includem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul de afaceri. Nu putem să facem această majorare peste noapte, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României”, declara ministrul Finanțelor Publice.

La rândul său, noul ministru al Muncii, Claudia-Ana Costea, afirma, la ședința de avizare a bugetului ministerului în Comisiile de specialitate din Parlament, că problema majorării salariului minim pe economie se află pe agenda Guvernului, dar este nevoie de un studiu de impact privind efectele majorării asupra IMM-urilor.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, câteva zile mai târziu, că Guvernul trebuie să ia o decizie până la sfârșitul acestui an în ceea ce privește situația salariului minim, indiferent că este vorba de menținerea acestuia la nivelul actual sau de modificarea lui.

Ulterior, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai confederațiilor patronale, împreună cu cei ai confederațiilor sindicale s-au întâlnit pentru finalizarea unei decizii legate de salariul minim pe economie. În analiză au fost două variante. Prima aparține sindicatelor, care au propus Guvernului majorarea salariului la 1.200 de lei începând cu 1 ianuarie. Cea de-a doua este cea a patronatelor, care vorbesc tot despre majorarea la 1.200 de lei, dar cu blocarea impozitării pentru un timp normal de lucru de 8 ore la 1.050 de lei.

La finalul întâlnirii Consiliului Național Tripartit, care a avut loc luni, 28 decembrie, la Ministerul Muncii, președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a anunțat că Guvernul a venit cu o propunere de majorare a salariului minim la 1.200 lei/lună începând cu 1 mai 2016, iar sindicatele au cerut, în acest context, „o corecție” la 1.275 lei, pentru a acoperi pierderile din primele patru luni,

În ziua următoare, patronatele și reprezentanții Guvernului au votat în cadrul ședinței Consiliului Economic și Social pentru creșterea salariului minim pe economie la 1.250 lei/lună, începând cu 1 mai, în timp ce partea sindicală a votat împotrivă.

Cu toate acestea, Guvernul a adoptat miercuri, în ultima ședință din acest an, proiectul de Hotărâre de Guvern care prevede creșterea salariului minim de la 1.050 lei la 1.250 lei, începând cu data de 1 mai.

„Începem cu Hotărârea de Guvern prin care s-a adoptat salariul minim. Deciziile le știți:1.250 de lei de la 1 mai. Asta înseamnă un salariu net în plată de 917 lei de la 1 mai. (…) Vor beneficia de această măsură 1,131 milioane de salariați, marea majoritate, peste un milion, sunt din sectorul privat. Sub această formulă sunt și 39.000 de bugetari, care vor beneficia de această majorare. Am încercat prin această măsura să reducem impactul negativ secvențial pe care pe care l-ar avea o asemenea decizie asupra anumitor industrii și prin termenul pe care l-am obținut, de 1 mai, încercăm să identificăm mai bine aceste industrii și să găsim elemente de suport pentru a putea suporta, pentru a prelua această majorare salarială fără să avem un proces de concediere sau de reducere de activitate semnificativ”, a declarat, miercuri, Dan Suciu, în conferința de presă susținută la finalul ședinței de Guvern.

* Alocațiile de stat pentru copii s-au dublat, ajungând la 84 de lei; Ministerul Muncii lucrează la un pachet de măsuri prin care alocațiile pentru copii să se acorde diferențiat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat pe 1 iunie Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care este dublată alocația pentru copii, de la 42 de lei la 84 de lei.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, declara atunci că efortul bugetar al dublării alocațiilor pentru copii este de 900 milioane lei, în acest an, și au fost indentificate resursele pentru a suporta măsura.

„Vorbim de cea mai consistentă măsură privind mărirea alocațiilor luată în timpul unui Guvern, iar efortul bugetar este de 900 milioane lei până la sfârșitul anului, deci pe jumătate de an. Pe un an întreg va fi de 1,8 miliarde lei”, a spus Rovana Plumb.

Ea a precizat că Ministerul Muncii împreună cu cel al Finanțelor vor putea suporta dublarea alocațiilor în acest an.

Totodată, Rovana Plumb a declarat că limita maximă pentru alocații ar putea depăși 84 de lei, dacă Curtea Constituțională ar permite un sistem diferențiat în ceea ce privește aceste drepturi.

Aceasta a menționat că Ministerul Muncii lucrează la un pachet de măsuri prin care alocațiile pentru copii să se acorde diferențiat, proiectul urmând a fi prezentat public în septembrie — octombrie.

„Lucrăm la un pachet de măsuri. Peste tot în Uniunea Europeană alocațiile pentru copii se dau diferențiat, fie în funcție de veniturile familiei, fie de vârsta copilului. De aceea am spus că lucrăm la un pachet de măsuri pentru susținerea familiei, pentru creșterea natalității și pentru respectarea drepturilor și interesului suprem al copilului. Pe măsură ce va fi aproape de finalizare va intra în dezbatere publică în așa fel încât sistemul de asistență socială cu prioritatea sa către copii și familii să fie unul eficient și care să țintească nevoile copilului și ale familiei”, a spus Rovana Plumb.

Pe 4 iunie, ministrul Muncii afirma că a primit răspunsul CCR în privința acestui proiect, dar că această instituție procedural nu se poate pronunța asupra unei inițiative legislative decât în momentul în care este adoptată.

„Am primit răspunsul de la CCR prin care ni se precizează că din punct de vedere al legii fundamentale CCR nu se poate antepronunța pe o inițiativă legislativă care este în curs de elaborare. Din punct de vedere procedural Curtea se poate pronunța numai în momentul în care legea este adoptată”, a declarat Rovana Plumb.

Ea a precizat că Guvernul vrea să vină, la toamnă, în Parlament cu un proiect „cu o viziune nouă în ceea ce privește sistemul de asistență socială, în special programele de suport pentru familie și pentru copii”, pentru care se va consulta și cu organizațiile neguvernamentale.

„Vom veni cu un pachet complet și integrat privind suportul familiei și al copiilor astfel încât să ne atingem și unul dintre obiectivele importante, acela de a crește natalitatea. Câteva exemple pe care le-am gândit în acest pachet integrat sunt concepte noi, moderne europene: susținerea concediului de maternitate de 18 săptămâni, a unei indemnizații pentru mame egală cu media veniturilor obținute în ultimele 12 luni, și nu 85% cum este acum, eliminarea acelui prag maximal de 3.400 de lei pe perioada concediului de îngrijire a copilului”, a menționat Rovana Plumb.

La finele lui iunie, ea anunța că Guvernul va modifica legislația astfel încât alocațiile de stat pentru copii să nu mai fie cuplate cu ajutorul pentru susținerea familiei și cu venitul minim garantat.

„Vom modifica legea în ceea ce privește condiționalitatea între primirea ajutorului de sprijin al familiei și venitul minim garantat de alocațiile de stat pentru copii, deoarece în urma majorării alocațiilor de stat pentru copii, respectiv dublarea alocațiilor de stat pentru copii, va conduce pentru 300.000 de familii și 500.000 de copii la micșorarea alocației de sprijin pentru familie. De aceea, vom decupla alocația de stat pentru copii, care reprezintă dreptul copilului, de veniturile pe care le obțin părinții și în funcție de care se calculează beneficiile sociale, respectiv alocația pentru sprijinul familiei și venitul minim garantat. Astfel, 300.000 de familii și 500.000 de copii vor primi alocația de la stat egală cu ceea ce se primește în luna iunie și copiii vor primi alocația dublată conform legii pe care am adoptat-o”, a spus ministrul Muncii.

* Indemnizațiile pentru înalții demnitari, majorate de la 1 august

Executivul a adoptat în ședința din 8 iulie Ordonanța de Guvern 14/2015, care stabilește creșteri ale indemnizațiilor pentru înalții demnitari începând cu 1 august, actul normativ fiind publicat în Monitorul Oficial din 11 iulie.

Anexa la OG 14/2015 stabilește că președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților și prim-ministrul vor avea o indemnizație brută de 21.540 de lei. Totodată, vicepremierul va avea o indemnizație lunară brută de 20.000 de lei.

De asemenea, potrivit actului normativ, vicepreședinții, secretarii și chestorii Senatului și Camerei Deputaților, consilierii prezidențiali, miniștrii, secretarul general al Guvernului, șeful Cancelariei primului-ministru, Avocatul Poporului, președintele Consiliului Legislativ, președintele Curții de Conturi, și șefii serviciilor de informații — SRI, SIE, STS și SPP — vor avea o indemnizație lunară de 19.055 de lei brut.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, susținea, pe 23 iulie, că având în vedere faptul că impactul bugetar generat de ordonanța privind indemnizațiile înalților demnitari este unul mic, 600.000 lei, este posibil ca aplicarea actului normativ să înceapă de la 1 august.

Astfel, rectificarea de buget aprobată de Guvern în ședința de la finele lunii iulie a inclus și bugetarea ordonanței care prevede creșterea indemnizațiilor pentru înalții demnitari.

Această măsură a fost aspru criticată de sindicate, președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, afirmând că Ordonanța privind salarizarea demnitarilor este nu doar ilegală, ci și imorală, accentuând majorarea ecartului dintre salariul minim și cel maxim de la 1-15, la 1-18.

„Deși guvernanții susțin că impactul bugetar pentru salarizarea demnitarilor va fi mic, sub 600.000 lei, totuși Ordonanța privind salarizarea demnitarilor rămâne un document nu doar ilegal, ci și imoral, accentuând majorarea ecartului dintre salariul minim și cel maxim de la 1-15, la 1-18. În orice organizație economică sănătoasă, managementul rămâne pe ultimul loc în momentul când vine vorba de repartizarea profitului. Dacă lucrurile nu se întâmplă așa, și managementul vrea să beneficieze primul de fondurile disponibile, atunci acest lucru va favoriza apariția fenomenelor de dezinteres și de corupție”, a afirmat Bogdan Hossu.

* Pensiile speciale reintroduse

Guvernul a decis, în aprilie, reintroducerea pensiilor pentru aviatori, premierul de atunci, Victor Ponta, afirmând că decizia de a se reintroduce pensiile speciale pentru aviatori reprezintă un act de reparație față de cei „pedepsiți de guvernarea PDL în 2010”. Tot în aprilie, premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul adoptă proiectul de lege privind pensiile militarilor, insistând asupra faptului că nu este vorba despre pensii speciale, ci de îndreptarea unor greșeli „care s-au făcut în trecut”.

În mai, a avut loc un nou „act de reparație socială” și plenul Camerei Deputaților a adoptat, ca for decizional, un proiect de lege care prevede că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, personalul de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu.

* Salariile personalului sanitar, majorate cu 25% de la 1 octombrie; angajații din sistemul public de învățământ primesc și ei o nouă majorare, de 15%, începând cu 1 decembrie

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, anunța, la mijlocul lunii august, o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor din sănătate și ai medicilor, dar și cu premierul Victor Ponta și ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, pentru a găsi soluții de majorare a veniturilor medicilor.

La o săptămână după această întâlnire, premierul Victor Ponta declara că ordonanța privind salariile din sistemul sanitar este finalizată, exprimându-și speranța ca Sănătatea și Educația, cel puțin din punctul de vedere al salarizării, „să meargă împreună”.

„Avem ordonanța, e finalizată, prin care prevedem de la 1 octombrie creșterea cu 25% a salariilor actuale pentru tot personalul din sistemul sanitar. Vreau să fiu atât de clar încât toată lumea, care vrea să audă și să înțeleagă limba română, să înțeleagă. E vorba de salariile actuale, 25% la salariile actuale, nu la alte calcule, la alte povești, pentru toată lumea care lucrează în sistemul sanitar”, a declarat Ponta.

Potrivit acestuia, impactul bugetar anual al acestei majorări a fost estimat la circa 1,7 miliarde de lei.

Pe de altă parte, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) anunța, în aceeași perioadă, că Executivul trebuie să se aștepte la proteste de amploare, dacă nu va face efortul de a găsi, în cel mai scurt timp, o soluție de majorare suplimentară a salariilor din Educație.

„După majorările substanțiale acordate înalților demnitari și cele anunțate pentru Sănătate, se impune ca reprezentanții Guvernului să regândească, împreună cu sindicatele, calendarul creșterilor salariale stabilit prin Acordul semnat anul trecut, conform căruia salariile ar urma să crească cu 34% până la finalul anului 2017. Acest procent de 34%, față de cel de 100% promis a se acorda salariaților din Sănătate tot până la finalul anului 2017, ar crea o nedreptate inacceptabilă și un dezechilibru major între cele două domenii strategice”, se arată în comunicatul citat.

După mai multe negocieri purtate cu reprezentanții Guvernului, Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale „Alma Mater, anunța, pe 24 august, că salariile în Învățământ ar putea crește la finalul acestui an, sau chiar din luna octombrie, însă totul depinde de rezultatul negocierilor dintre sindicate și autorități, care se vor desfășura pe 14 sau 15 septembrie.

Pe 17 septembrie, ministrul Muncii, Rovana Plumb, declara că a solicitat sindicatelor din Educație o păsuire până pe 10 octombrie, pentru a putea da un răspuns cu privire la eventuala creștere a salariilor din Învățământ.

„Am solicitat tuturor reprezentanților sindicatelor din domeniul Educației să ne păsuiască până în data de 10 octombrie, pentru a avea toate datele din punct de vedere fiscal, bugetar al încheierii exercițiului pe nouă luni de zile. După ce vom avea tabloul datelor bugetare vom putea să ne pronunțăm”, a declarat Rovana Plumb, la finalul discuțiilor avute cu sindicatele din Învățământ.

La începutul lunii noiembrie, Executivul a adoptat o Ordonanță de urgență care prevedea majorarea cu 15% a salariilor personalului din sistemul public de învățământ, începând cu 1 decembrie.

Impactul financiar estimat pentru anul 2016 al acestei măsuri este de 1,666 miliarde de lei.

De creșterea salariilor au beneficiat 359.810 cadre didactice, personal didactic auxiliar și personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învățământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unitățile finanțate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învățământul universitar și 4.460 de persoane din unitățile finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Angajații din învățământul preuniversitar și universitar au mai beneficiat în anul 2015 de alte două majorări salariale: cu 5% începând cu luna martie și cu încă 5% începând cu luna septembrie.

* Legea salarizării unitare, amânată până în noiembrie 2016

Guvernul a adoptat, la începutul anului, printr-un Memorandum, constituirea unui grup de lucru care să înceapă discuțiile și dialogul pentru revizuirea legii privind salarizarea în sistemul bugetar.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, explica atunci că, în urma creșterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2015 la 975 de lei, „această majorare (…) a condus în cadrul salarizării în sectorul bugetar și la suprapunerea unor clase de salarizare, ceea ce necesită o corecție, o corelare astfel încât toți cei care lucrează în sectorul bugetar să poată să beneficieze de o indemnizație corespunzătoare”.

Rovana Plumb a adăugat că dintre cei 1.186.000 de bugetari care lucrează în toate sectoarele de activitate, 923.000 au un salariu net mai mic de 1.250 de lei.

„Vrem, împreună cu partenerii sociali, cu toți colegii din Guvern să putem să avem o viziune clară și să definitivăm modul de aplicare și revizuire a Legii 284/2010 pe care dorim să o implementăm începând cu ianuarie 2016”, a adăugat ministrul Muncii.

În februarie, Rovana Plumb declara că Legea salarizării unitare ar putea fi revizuită în acest an, iar premierul Victor Ponta preciza că Executivul speră să găsească o soluție pentru rezolvarea problemei salarizării la nivelul administrației publice locale, subliniind, în context, că „e un dezastru cu salarizarea în sistemul bugetar, începând cu președintele țării și primul-ministru care au salarii mai mici decât secretara de la orice companie”.

La începutul lunii iunie, Rovana Plumb anunța că noua lege a salarizării va merge în Parlament „cam în octombrie”, după ce va fi dezbătută public și cu instituțiile financiare internaționale, iar o lună mai târziu declara că noua lege ar putea fi aplicată din luna decembrie a acestui an și va fi axată pe un raport de 1 la 18 între salariul minim și salariul maxim, urmând să conțină cinci trepte principale de salarizare, dar și un set de principii și criterii stabilite în urma discuțiilor cu instituțiile internaționale și cu partenerii sociali.

Pe 18 noiembrie, Rovana Plumb afirma că Legea salarizării unitare este finalizată și introduce un criteriu nou, respectiv cel al performanței.

„Legea salarizării unitare este finalizată. Va fi pe masa doamnei ministru (noul ministru al muncii, Claudia Ana Costea n.r). Este rezultatul consultărilor cu partenerii sociali, cu federațiile sindicale din fiecare domeniu de activitate. Aduce echitate în sistemul public în ceea ce privește salarizarea, o motivare a personalului și o salarizare în funcție de complexitatea activității, de răspunderea pe care o are fiecare la locul de muncă și un criteriu absolut nou: performanța’, spunea Rovana Plumb la bilanțul mandatului său.

Potrivit noului ministru al Muncii, Ana Costea, Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se află printre prioritățile anului 2016, iar termenul de adoptare a acestei legii este noiembrie 2016.

„Există un proiect în minister al acestei legi (a salarizării unitare n.r.). Împreună cu direcțiile de specialitate din minister, după ce vom așeza puțin pe tot ceea ce înseamnă salarizare va trebui să facem niște studii de impact. Va trebui să respectăm procedura de a revizui acel proiect, pe de o parte, să vedem care sunt lucrurile… există niște nemulțumiri și din partea sindicatelor și din partea patronatelor și atunci vom relua această procedură. Deci, noi, la 1 februarie o să avem proiectul pus la punct în minister, îl spunem procedurii consultării partenerilor sociali, pentru că am acest mecanism și legea mă obligă ca tot ceea ce înseamnă proiect de act normativ cu impact pe atribuțiile partenerilor sociali să îi consult. Voi face și o consultare interministerială. După ce realizăm consultarea cu partenerii sociali proiectul de lege urmează să fie dezbătut de societatea civilă și abia după aceea intră în dezbaterile comisiilor de specialitate la Parlament”, a explicat ministrul Muncii.

* Salariile bugetarilor, majorate cu 10% de la 1 decembrie

Comisiile pentru muncă și pentru sănătate de la Camera Deputaților au adoptat pe 10 noiembrie un amendament la Ordonanța 35/2015, care viza majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor, începând cu 1 decembrie 2015.

Actul normativ a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis pe 24 noiembrie. Această majorare a fost cuprinsă în bugetul pe 2016.

Pe de altă parte, Ministerul Muncii a anunțat, în această toamnă, că aproximativ 3.700 de tineri au fost înregistrați și au beneficiat de serviciile oferite în cadrul proiectului „Garanții pentru tineri”, destinat tinerilor care nu au absolvit examenul de bacalaureat și nu dețin un loc de muncă, în vederea facilitării accesului acestora pe piața muncii.

O altă schimbare importantă pe piața muncii în 2015 a fost modificarea raportului dintre numărul pensionarilor și cel al salariaților. Numărul de salariați activi la data de 31 octombrie 2015 a ajuns la 5.378.723, în timp ce numărul de pensionari este de 5.287.892. Numărul contractelor individuale de muncă active a ajuns la 6.132.648.

Ministerul Muncii a fost condus, începând din martie 2014 până în noiembrie 2015 de Rovana Plumb. Începând cu data de 17 noiembrie, conducerea ministerului a fost preluată de Claudia Ana Costea.

Citeşte şi GUVERNUL A DECIS: Salariul minim CREŞTE de la 1 mai 2016