Ministerul Muncii, precizări privind salarizarea: ce bugetari vor avea venituri diminuate, unde se văd creşterile

Ministerul Muncii afirmă, într-un comunicat de presă transmis vineri, că scopul legii  a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile statului aveau salarii diferite. Spre exemplu, un director executiv gradul II la APIA avea un salariu brut de 12.371 de lei, în timp ce un director executiv grad II la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 de lei, iar un consilier ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 de lei, în timp ce un consilier ministru la Ministerul Sănătăţii avea un salariu brut de 12.000 de lei.

Salariile scad pentru 40.000 de bugetari. Ce angajaţi trebuie să vină cu bani de acasă pentru a plăti taxele

În acelaşi timp, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar şi cel mai mare era de 1 la 18, mulţi dintre bugetari având salarii mai mari decât preşedintele României, iar prin această lege s-a consfinţit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie al preşedintelui României, raportul devenind de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depăşeau indemnizaţia preşedintelui României, în general a celor cu funcţii de conducere, mai susţine Ministerul Muncii.

„O altă inechitate, care nu avea legătură cu indemnizaţiile de conducere, era la nivelul salariilor IT-iştilor din diferite instituţii. De exemplu, un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 de lei, în timp ce un IT-ist la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 lei. Prin urmare, măsura a fost şi de ajustare, în sensul în care, în anul 2022, toţi IT-iştii vor avea un salariu brut de 9.300 lei, ceea ce duce la o uşoară diminuare în cazul celui de la Justiţie şi la o creştere cu 67% în cazul celui de la ANPIS”, mai arată Ministerul Muncii.

Instituţia susţine că în anul 2022 tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat – cei aflaţi în baza de jos a piramidei salariale vor avea creşteri treptate, în unele cazuri duble faţă de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumătatea piramidei salariale vor avea creşteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ 3% dintre bugetari s-au operat ajustări, astfel încât niciun bugetar să nu aibă un salariu mai mare decât al preşedintelui României, iar pentru muncă egală să fie salarii egale în toate cazurilei. De altfel, faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii legii în Parlament, mai susţine ministerul.

Lia Olguţa Vasilescu: În sistemul bugetar nu ar trebui să avem angajaţi part-time

În ceea ce priveşte salariile grefierilor, una dintre categoriile care reclamă că de la 1 ianuarie vor primi, în unele cazuri, salarii mai mici, Ministerul Muncii spune că a solicitat şi primit de la Ministerul Justiţiei lista cu salariile în plată la categorii de personal din sistemul Justiţiei şi a operat modificări salariale pentru grefieri între 23% şi 91%, până în 2022, etapizat.

Alte articole

Salarii ING Bank 2025. Până la 6.500 de lei „în mână” pentru un post de birou. Se oferă bonuri de masă, transport gratuit, bonusuri și sporuri

Salariul mediu dintr-un oraș din România a ajuns la 6.649 lei pe lună! Cum a reușit să depășească marile centre economice ale țării

„În ceea ce priveşte transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuţiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepţia celor 3% care au suferit ajustările salariale amintite. În acelaşi timp, angajaţilor cu normă parţială din sistemul bugetar li se aplică efectele OUG referitoare la plata contribuţiilor la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce duce la diminuări de venituri, motiv pentru care ministerele de resort vor lua măsuri pentru a li se constitui o normă întreagă. Menţionăm că reprezentanţii grefierilor nu au contactat, până la acest moment, MMJS pentru vreo discuţie legată de motivele unor eventuale scăderi de salarii. MMJS este deschis oricărei discuţii în vederea clarificării subiectului în cauză, cu atât mai mult cu cât doar grefierii care se regăsesc în structura anumitor Curţi de Apel au anunţat proteste din cauza scăderilor salariale”, mai susţine Ministerul Muncii.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, declara, joi, că în cazul unor bugetari salariile vor scădea cu procente între 10 şi 40 la sută, cea mai mare scădere fiind în cazul preşedintelui României. Ea a spus că în această situaţie sunt însă foarte puţini bugetari, fiind necesară această diminuare pentru a corecta dezechilibre, în condiţiile în care erau situaţii în care directorul unei instituţii din subordinea unui minister avea salariul de 13.000 de lei, iar directorul unei alte instituţii avea un salariu de 2.700 de lei. Ministrul Muncii a susţinut, însă, că în cazul a 60% dintre bugetari salariile vor creşte, iar majorarea va fi etapizată, până în anul 2022.