Ministerul Sănătăţii a prezentat Guvernului, în şedinţa de miercuri, o notă privind finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. În document sunt prezentate detalii privind situaţia actuală a finanţării furnizorilor medicali, dar şi informaţii referitoare la măsurile şi principiile ce vor fi promovate de Ministerul Sănătăţii pentru aplicarea politicilor de sănătate publică.
Unul dintre aceste principii este cel a egalităţii şi al solidarităţii sociale. În documentul MS se precizează că „cetăţenii sănătoşi, care au posibilităţi financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmând ca, atunci când şi aceştia vor fi bolnavi şi cu veniturile reduse, alţii să contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale”.
Ministerul avertizează că prin „finanţarea din FNUASS a spitalelor private, se reduc şansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate”.
„În România, 80% dintre cetateni au venituri mici, care nu le permit sa apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesarii serviciilor medicale private. Ministerul Sănătăţii trebuie să implementeze măsuri care să poată să răspundă la întrebarea: Pentru cine trebuie sa finantam servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenta medicala spitaliceasca cu plata sau pentru cei care trebuie sustinuti financiar pentru ca fara acest ajutor sunt condamnati la moarte?”, se mai arată în raportul Ministerului Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.
Măsura anunţată de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, privind sistarea finanţării spitalelor private din fondul de asigurări obligatorii va reduce semnificativ veniturile pe care instituţiile private le vor primi de la stat.
Cel mai mare contract încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate şi un spital privat este cel cu Sanador, care a primit 15,1 milioane de lei în 2012, scrie evz.ro.
Citeşte şi Sistarea finanţării unităţilor private, criticată de managerii spitalelor
Cel de-al doilea perdant în urma modificărilor anunţate de Nicolăescu ar fi Medlife, care are un contract cu CNAS, împreună cu Spitalul de Pediatrie Medlife, de 3,8 milioane de lei. Reţeaua Regina Maria are un contract de 1,5 milioane cu Casa de Asigurări de Sănătate, în timp ce Spitalul Delta a primit 1,1 milioane de lei din asigurările de sănătate de anul trecut.
Valori mai mici ale contractelor cu CNAS au Spitalul Euroclinic (1 milion de lei), Euromedic (0,9 milioane lei), Spitalul West Eye (0,3 milioane lei), Medicover (0,2 milioane lei) şi Proestetica Medical (0,1 milioane lei).