Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a declarat că, până în acest moment, 250 de primării au solicitat derogări de la ordonanța prin care Executivul vrea să țină sub control cheltuielile publice pe final de an. Întrebat dacă au fost și primării care au cerut derogări pentru a organiza petreceri pentru finalul anului, ministrul a spus că au existat și astfel de solicitări, ale unor edili care nu au avut o procedură prealabilă de achiziții pentru evenimente, însă sunt cereri care nu mai pot fi onorate acum. Pe de altă parte, în privința investițiilor importante, Veștea a mai precizat că, de la caz la caz, în funcție de modul în care primarii își fundamentează solicitările, se va ține cont de necesitatea acestora, astfel încât să nu fie blocate.
Târgul de Crăciun Bucureşti 2023. Programul concertelor din Piața Constituției
„Am avut astăzi o evaluare, referitor la toate solicitările pentru care autoritățile publice locale doreau să facem memorandumuri, pentru a le înlesni toate aceste cheltuieli. Avem centralizate până acum 250 de astfel de solicitări. 250 de primării care, de cele mai multe ori, ridică aspecte comune, care țin de evenimente, precum sfârșitul de an, evenimente care țin de adiționarea unor acte pe parte de investiții, de cumpărare a unor imobile, de finalizare sau începere a unor asfaltări.
Am evaluat fiecare dintre acestea. Am avut în cursul zilei de azi întâlnire cu ministrul Finanțelor și vom face în așa fel încât să nu existe blocaj pentru toate proiectele care reprezintă investiții și să găsim soluția pentru a închide anul cum se cuvine”, a declarat ministrul Dezvoltării la Digi 24.
În ceea ce privește solicitările pentru cheltuieli legate de petrecerile de revelion, Adrian Veștea a precizat că au fost și astfel de cereri din partea unor primari, care nu au derulat proceduri de achiziții în prealabil, cereri care nu pot fi onorate.
„Au fost astfel de solicitări, sunt solicitări care, la finele unui an bugetar, în situația în care nu ai avut o procedură prealabilă de achiziții pentru evenimente. Dacă nu au făcut-o până acum, nu au posibilitatea să o facă.
De la caz la caz, în funcție de modul în care își fundamentează toate aceste aspecte, vom ține cont și vom încerca să nu blocăm investițiile.
Îi asigur pe toți colegii din administrația publică de faptul c-am avut discuții luni cu Asociația Municipiilor din România, le-am cerut un punct de vedere, am dorit să văd ce aspecte solicită Guvernului, iar noi vom pregăti derogările, încât să nu intrăm în blocaj.
Primarii pot trimite constant astfel de solicitări pentru derogări. Important este ca toate aceste solicitări să fie bine fundamentate și justificate, iar eu am toată convingerea că vom ține cont de obiectivitatea lor și vom face în așa fel încât, în special proiectele de investiții, cele care sunt pe final și trebuie parcurse, le vom da curs”, a explicat ministrul Dezvoltării.
Acesta a mai vorbit și despre contractele noi pentru asfaltări, contracte care nu pot fi onorate, ținând cont că România a intrat în sezonul rece și nu se mai pot face astfel de lucrări acum. Însă, pentru contractele vechi, în derulare, plățile noi se vor putea face, luând în calcul media primelor 9 luni, iar „în situații extreme se va încerca găsirea unor posibilități de a plăti”.
Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a declarat marți seară, la „Jurnalul de Seară” de la Digi24, referitor la legea pensiilor, că așa cum s-au găsit bani pentru alte proiecte se vor găsi și pentru acest obiectiv, care este „extrem de important”. El a explicat că „dacă era să se fluture oamenilor o promisiune se făcea spre finele anului viitor, când au loc cele mai importante alegeri”. Ministrul a mai adăugat că „ar trebui să fie diminuată evaziunea fiscală” și „sunt pârghii în acest sens”.
„Ceea ce consider că e foarte important e că pensiile reprezintă un jalon în cadrul PNRR și este un jalon în care trebuie să creăm o echitate, iar toate pensiile trebuie să ajungă să fie primite în urma contributivității pe care a avut-o fiecare dintre seniorii noștri. Cu siguranță cum s-au găsit bani pentru alte proiecte se vor găsi bani și pentru acest obiectiv extrem de important. PNL a crescut cu 40% punctul de pensie. Este o dovadă că am ținut cont de acest lucru. Trebuie tratat acest aspect ca și un aspect politic, ca să găsim resursa financiară cu care să putem reglementa acest lucru. Dacă era să se fluture oamenilor o promisiune se făcea spre finele anului viitor, când au loc cele mai importante alegeri. Este extrem de important că legea a fost pregătită chiar de către liberali”, a declarat ministrul.
Veștea a mai spus că legea pensiilor este „un subiect care este aprins și care a creat o efervescență destul de mare”.
Ministrul spune că ar trebui să fie diminuată evaziunea fiscală
„După calcule, trebuie identificată o sumă de 25 de miliarde de lei. Este un subiect care este aprins și a creat o efervescență destul de mare. Astăzi, acest subiect dezbătut în Senat a trecut, iar dacă a trecut de Senat cu siguranță că au identificat resursa financiară care va fi pusă anul viitor la dispoziție pentru a nu intra într-o situație critică”, a mai explicat el.
De asemenea, ministrul mai spune că ar trebui diminuată evaziunea fiscală și că există semne că sunt pârghii în acest sens.
„Cu siguranță că fiecare ne facem calcule pe domeniile noastre de activitate. Ar trebui să fie diminuată evaziunea fiscală, sunt pârghii în acest sens. Digitalizarea ANAF-ului va duce la acest lucru și, cu siguranță, această sumă se regăsește în aceste calcule. Nu se vor face creșteri de taxe și impozite în 2024. Trebuie să fie un an în care trebuie să închidem cu o anumită cifră la deficitul bugetar și să derulăm toate procesele economice stabilite la începutul exercițiului financiar”, a conchis Adrian Veștea.
Senatul a adoptat cu 85 de voturi pentru, șase voturi împotrivă și 19 abțineri proiectul de lege privind sistemul public de pensii, după ce comisiile de specialitate au emis raport favorabil cu amendamentele admise.
Liderii senatorilor USR şi AUR, Radu Mihail şi Claudiu Târziu, au solicitat retrimiterea la comisii a iniţiativei legislative, USR a cerut pentru trei săptămâni, iar AUR măcar pentru două săptămâni, însă ambele solicitări au fost respinse de către senatori.
Propunerea de lege se află în procedură de urgenţă în Parlament, iar Camera Deputaţilor este for decizional pe proiect.