Ministrul Agriculturii: Suprafaţa afectată de fenomenele meteo extreme este undeva sub 7.000 de hectare

„Am făcut inventarul suprafeţelor. Situaţia nu este atât de dramatică ca suprafaţa şi asta ne bucură. Sigur ne întristează pentru fermierii care au fost atinşi. La nivelul ţării suprafaţa este undeva sub 7.000 de hectare. Facem această evaluare la faţa locului, vedem gradul de afectare, de calamitate, apoi luăm deciziile tehnice la faţa locului. Începem să reînsămânţăm în culturile înfiinţate în această primăvară şi este timp pentru a fi reînsămânţate şi a se relua cultura respectivă pe suprafeţele afectate. Sunt probleme la grâu, unde gradul de afectare până la această data ne indică faptul că nu există o pierdere totală, ceea ce înseamnă păstrarea culturii de grâu până la recoltare în aşa fel încât prin producţia pe care o obţin de pe aceste suprafeţe să reducă paguba pe care o au”, a spus Petre Daea într-o intervenţie telefonică la România TV.

Întrebat de moderatorul emisiunii dacă vor creşte preţurile la alimente pentru că s-a diminuat recolta, răspunsul ministrului Agriculturii a venit rapid: „Nu. Nu. Nu”.

„Sigur îi afectează pe fermierii respectivi care au avut suprafeţele afectate, compromise, dar la nivelul ţării, 2.000 de hectare cu grâu nu pot influenţa cele două milioane de hectare. Aceste fenomene extreme sunt pe teritoriul ţării aproape în acelaşi timp. Au fost patru fenomene extreme: aveam în Prahova grindină, supercelula care a creat probleme sistemului, am avut tornadă în Călăraşi, am avut în Brăila secetă, iar în partea de vest a ţării suprafeţe cu excedent de umiditate. La Brăila se iriga, pentru că am creat posibilitatea să intervenim, iar în alte zone din vestul ţării intram cu agregate de pompare să scoatem apele”, a explicat Petre Daea.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), peste trei milioane de hectare cu grâu, orz şi rapiţă au fost însămânţate în toamna anului trecut, grâul ocupând mai mult de 68% din această suprafaţă.

Alte articole

Şefa ANM anunţă o schimbare radicală a vremii. Elena Mateescu: „Lapoviţă și ninsoare la Bucureşti, fără depunere de strat consistent”

Prognoza iarna 2024-2025. Unul dintre cele mai precise servicii anunţă dacă vom avea zăpadă de Crăciun şi Revelion

Astfel, în toamna anului 2018 s-a însămânţat o suprafaţă de 3.004.800 hectare, din care grâul ocupă 2.055.682 hectare, orzul 266.585 hectare şi rapiţa 476.936 hectare.

Daea: Vom avea de anul viitor un program de investiţii pentru extinderea sistemului antigrindină, din Teleorman până în Dobrogea

Anul viitor vom avea un program de investiţii pentru extinderea sistemului antigrindină din Teleorman până în Dobrogea, iar judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa vor avea o altă protecţie, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Va funcţiona şi în Bărăgan (sistemul de protecţie antigrindină n.r.). Dacă din 2004 până în 2017 doar şapte puncte de lansare au fost realizate în ţară, noi, accelerând, văzând, ştiind, cunoscând şi înţelegând aceste fenomene, în 2017 şi 2018 am realizat 60 de puncte de lansare şi vom lansa şi anul acesta 65. În Bărăgan este o altă abordare, într-un program de investiţii, unde, de anul viitor, din Teleorman până în Dobrogea, înţelegând judeţele acestea limitrofe Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa vor avea o altă protecţie”, a precizat Daea, într-o intervenţie telefonică la România TV.

Întrebat de ce rachetele noastre zboară mai jos decât cele ale ruşilor şi astfel ne trimit norii peste graniţă, Daea a răspuns: „haideţi să nu intram în această zonă peiorativă vizavi de preocuparea pe care o avem, în modul acesta de interpretare tehnică a funcţionării sistemului ca atare”.

„Este evident că natura nu putem să o stăpânim şi fenomenele acestea extreme naturale nu le-a putut nimeni stăpâni pe glob. Noi căutăm să facem acest lucru şi iată că viaţa a demonstrat că putem să atenuăm fenomenele acestea pe zonele unde evident am pus în mişcare acest sistem. Acum se vede grindina, dar în multe zone ale ţării, datorită faptului că s-a intervenit, grindina nu a ajuns pe sol. Nu putem să acoperim întreaga ţară, dar facem acest efort investiţional, pentru că merită, întrucât un leu investit în acest sistem înseamnă un câştig de 14 lei pentru fermieri şi pentru ţară”, a adăugat Petre Daea.

La finele săptămânii trecute, Ministerul Agriculturii anunţa că Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a lansat 123 de rachete în prin două unităţi din zona Moldovei, iar în acele zone nu au fost raportate căderi de grindină pe teritoriul protejat.

În ceea ce priveşte tornada care s-a produs în data de 30 aprilie, Petre Daea preciza pentru AGERPRES că, deşi sistemul antigrindină a funcţionat la acea dată, fiind lansate 16 rachete la nivel naţional, fenomenul meteo extrem s-a produs la o înălţime mult mai mare decât ar fi putut acţiona rachetele antigrindină.

Din caza acestui fenomen, aproximativ 50 de hectare dintr-o plantaţie viticolă din zona Urlaţi, judeţul Prahova, a fost distrusă, iar producţia acestui an a fost compromisă.

Urmarește RomaniaTV.net și pe