Ministrul Agriculturii: Trebuie să folosim fiecare metru pătrat de pământ agricol

O parte din condiţionalităţile impuse ar trebui revizuite pentru că trebuie să folosim fiecare metru pătrat de pământ agricol, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

„Suntem cu toţii toţii alături de poporul ucrainean şi de fermierii din această ţară. De asemenea, suntem cu toţii îngrijoraţi de efectele pe care situaţia din Ucraina le va avea asupra agriculturii şi din acest motiv cred că trebuie să dăm dovadă în continuare de solidaritate şi de o mai bună cooperare între noi în perioada următoare. Trebuie să adoptăm planurile strategice cât mai repede cu putinţă pentru toţi fermierii noştri, pentru că securitatea alimentară a Europei va fi direct dependentă de continuarea activităţii agricole la nivelul fiecărui stat membru. Este extrem de important, de asemenea, să revizuim o parte din condiţionalităţile impuse pentru că trebuie să folosim fiecare metru pătrat de pământ agricol, astfel încât să le putem acorda şi asigura cetăţenilor noştri şi cetăţenilor europeni alimentele de care au nevoie şi acum toată baza celorlalţi cetăţeni este pusă pe umerii fermierilor europeni şi pe umerii noştri. Aşa că trebuie să ne continuăm dialogul constructiv şi solidaritatea europeană care a consacrat toate principiile pe care se bazează Uniunea noastră”, a declarat luni Adrian Chesnoiu, potrivit unei postări pe Facebook.

Vești proaste pentru români. Pâinea a fost din nou scumpită! Cu cât se cumpără acum o franzelă
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a participat luni la Consiliul Agricultură şi Pescuit de la Bruxelles.

Zilele trecute, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a declarat că a cerut Comisiei Europene să reconsidere ideea ca 4% din suprafaţa agricolă a unui stat-membru să rămână necultivată.

„Să laşi 4% din suprafaţa agricolă a unei ţări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că îşi permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafaţă neproductivă, mai ales a unei ţări cum este România, cu un sol atât de fertil”, a afirmat Chesnoiu, după şedinţa de Guvern de miercuri.

Adrian Chesnoiu a precizat că discuţiile pe acest subiect nu s-au încheiat, iar la Consiliul de miniştri din 21 martie acestea vor continua.

„Continuăm discuţiile acestea. Luni (21 martie 2022 – n. r.) merg la Consiliul de miniştri şi vom dezbate în continuare acest subiect. Suntem una dintre ţările care susţinem să cultivăm fiecare metru pătrat de pământ, astfel încât să putem asigura securitatea alimentară şi siguranţa aprovizionării cu alimente şi pentru alte ţări care nu pot produce necesarul de cereale. Obligaţia mea este să aduc la cunoştinţa factorilor europeni orice problemă cu care se confruntă statul-membru şi să fac propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ”, a spus ministrul Agriculturii.

Consiliul Agrifish vine după reuniunea informală a miniştrilor Agriculturii din UE, din 2 martie 2022, desfăşurată în sistem videoconferinţă, la care miniştrii au discutat despre potenţialele efecte semnificative ale agresiunii militare a Rusiei asupra pieţei principalilor factori de producţie agricolă şi a produselor de bază, cum ar fi gazele naturale, îngrăşămintele şi hrana pentru animale. Miniştrii şi-au exprimat, de asemenea, solidaritatea unanimă cu Ucraina.

Ucraina va exporta probabil doar 200.000 de tone de grâu în perioada martie-iunie, deoarece porturile sale la Marea Neagră sunt blocate în urma invaziei armatei ruseşti, a estimat luni firma de consultanţă în agricultură APK-Inform, transmite Reuters.

Ucraina este un mare producător şi exportator mondial de cereale şi uleiuri vegetale, însă oficialii şi fermierii se aşteaptă ca în 2022 recoltele şi exporturile sale să scadă din cauza războiului.

În perioada iulie 2021-iunie 2022, exporturile de grâu nu vor depăşi 18,3 milioane de tone, iar stocurile finale vor ajunge la 5,9 milioane de tone, previzionează APK-Inform.

Uleiul devine o marfă rară! Untura de porc, alternativa românescă la criza uleiului
În perioada iulie 2021-martie 2022, Ucraina a exportat 18,1 milioane de tone de grâu.

Ucraina a suspendat deja exporturile de secară, ovăz, mei, hrişcă, sare, zahăr, carne şi nutreţ în contextul invaziei ruseşti şi a introdus licenţe la export pentru grâu, porumb şi ulei de floarea soarelui.

Separat, Mykola Gorbachev, preşedintele Asociaţiei producătorilor ucraineni de cereale, a declarat pentru Reuters că ţara ar putea pierde venituri de şase miliarde de dolari dacă nu va reuşi să vândă milioane de tone de grâu şi porumb prevăzute să fie exportate până în iunie, din cauza blocadei porturilor sale de către forţele ruseşti.

Ucraina exportă 98% din cerealele sale prin porturi şi doar o mică parte pe calea ferată, unde costurile sunt mai ridicate.

Ucraina şi Rusia sunt responsabile pentru mai mult de 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% la uleiul de floarea soarelui şi seminţe oleaginoase.

Dar navele ruseşti nu permit navelor de tip cargo să părăsească porturile ucrainene, unde se află blocate aproximativ 100 de vase sub pavilion străin.

„Estimăm potenţiale pierderi de şase miliarde de dolari”. Aproximativ 20 de milioane de tone de grâu şi porumb din sezonul 2021/2022 încă aşteaptă să fie exportate, a declarat Mykola Gorbachev.