„O schimbare profundă înseamnă înţelegerea unor lucruri. Legat de curriculă, nu am reuşit să facem paşi importanţi în zece ani, pentru că nu am reuşit un echilibru între a şti şi a fi. Din această cauză au fost discuţii de nivel scăzut legat de structura în sine, dar nu de sensul materialelor educaţionale.
Va trebui să mergem pe predictibilitate. În urma consultării publice – sunt peste 6000 de comentarii privind planul curricular de la clasa a V-a până la a VIII-a – vom căuta să asigurăm un spaţiu cu predictibilitate şi inovare. Nu se va mai lucra pentru fiecare materie la o structură anume de către un grup, ci vor fi mai multe grupuri care vor lucra în paralel, în vară aceste grupuri se vor întâlni, vor discuta şi cu profesorii şi se va discuta care dintre scenariile propuse e cel mai interesant. La summer camp se vor discuta variante de conţinut”, a explicat ministrul Educaţiei, la Digi 24.
CITEŞTE ŞI Adrian Curaj: Acţiunile profesorilor implicaţi în lucrările deţinuților sunt în nume personal
Recent, Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de modificare a planului-cadru, pentru învăţământul gimnazial. Indiferent de scenariul adoptat, elevii de la clasa a V-a vor avea o oră în minus de limba şi literatură română; limba latină nu se va mai preda în şcoala generală, iar cultura civică va dispărea. În locul lor vor apărea materii noi: educaţie pentru drepturile copilului, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau educaţie pentru sănătate.
Întrebat în legătură cu aceste propuneri, ministrul a precizat: „Hai să vedem rezultatul consultării publice, până la sfârşitul lunii mai. Dincolo de a număra orele de un fel anume, e important să vedem cum va arăta conţinutul in dinamica lui, care pune echilibrul între „Domnul Trandafir” şi tehnologia informaţiilor”.
„S-ar putea ca la matematică să fie nevoie de un lingvist pentru că dacă nu utilizezi cum trebuie limba română în curricula la matematică s-ar putea să nu fie ok ce spui acolo şi copiii să nu mai fie stimulaţi”, a adăugat Adrian Curaj.
Patru articole din legea educației vor fi schimbate – cele legate de atribuirea titlului de doctor
Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, a mai anunțat că legea educației naționale va suferi modificări în acest an în privința doctoratelor.
„Din punctul meu de vedere, nu este deloc oportună niciun fel de nouă lege a educației. (…) Pe parcursul mandatului meu, legea educației este legea 1/2011. (…) Sunt și situații în care va trebui să avem intervenții foarte focalizate pentru a definitiva cadrul normativ necesar pentru doctorate și pentru etică. Va trebui umblat și la legea educației, dar o vom face foarte punctual, neafectând alte zone, foarte chirurgical, astfel încât să răspundem unei nevoi. Sunt patru articole din lege care vor fi schimbate — cele care punctau responsabilitățile asociate validării și atribuirii titlului de doctor. (…) Vor fi modificări punctuale și nu pe alte subiecte. Aceste modificări nu le-aș fi făcut dacă nu erau strict necesare și dacă nu ar fi fost cerute de o situație extrem de neplăcută legată de încrederea în doctoratul din România”, a declarat ministrul Adrian Curaj.
În opinia sa, ce se întâmplă în România în zona cercetării este „de o calitate deosebită”.
„Sunt situații probabil complicate, dificile în care acest lucru, etica, deontologia nu sunt respectate. Pentru asta am luptat și am anunțat că va fi un cadrul legislativ clar pentru a putea aplica legea”, a spus Curaj.
El a făcut referire și la raportul unei comisii ministeriale legat de acuzațiile de plagiat, care și-a încheiat activitatea și care face o serie de recomandări.
„La venirea mea (ca ministru—n.r.) am numit o comisie care mă va ajuta să decid asupra structurării cadrului instituțional și normativ astfel încât problema plagiatului, problema eticii în cercetare să fie abordată potrivit. Vreau să anunț că, sunt bucuros, comisia și-a încheiat ieri (sâmbătă—n.r.) activitatea. Are un raport foarte bun, excelent, prin care îmi recomandă transformările legislative necesare pentru a seta cadrul instituțional potrivit astfel încât subiectul de acum să devină un subiect care va genera procesul de transformare de analiză al tuturor cazurilor legate de etică și integritate. (…) O problemă de sistem a necesitat o abordare de sistem, iar pe parcursul săptămânii care începe, voi anunța toate transformările propuse. Cadrul legislativ va fi setat în următoarele săptămâni în funcție de nevoile efective de schimbare, legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru„, a adăugat Curaj.
El a punctat că în cadrul instituțional și normativ stabilit vor fi tratate toate situațiile independent de poziția celor care au doctorat și vor fi făcute recomandări ca demnitarii, pe perioada mandatului, să se abțină să își susțină doctoratul sau să se înscrie la doctorat.
Întrebat dacă vor fi reevaluate potrivit noilor reguli și lucrări de doctorat precum cele ale lui Gabriel Oprea sau Victor Ponta, el a spus că instituțiile de învățământ superior și Academia Română vor avea responsabilitatea analizării tuturor situațiilor.
„Am introdus în contractul instituțional de finanțare a universităților din România obligativitatea ca până la sfârșitul semestrului I să își evalueze școlile doctorale, să facă o prezentare a raportului în Senat, iar raportul să fie apoi făcut public. (…) Instituțiile de învățământ superior din România nu sunt instituții de mâna a doua, sunt instituții respectabile, puternice și au forța să se pronunțe potrivit pentru că ține de vizibilitatea lor internațională și de poziția și prestigiul pe care îl au „, a punctat ministrul Adrian Curaj. El a precizat că aceste reguli se vor adopta cu siguranță pentru că „are tot sprijinul”