Ministrul Educaţiei lămureşte problema meditaţiilor la care unii elevi sunt nevoiţi să apeleze. Sorin Cîmpeanu spune că acestea nu sunt specifice sistemului de învăţământ românesc, fiind întâlnite peste tot în lume.
Sorin Cîmpeanu a declarat că pierderile educaţionale din perioada pandemiei sunt foarte mari, precizând că meditaţiile la care unii elevi sunt nevoiţi să apeleze se fac atât în Franţa, cât şi în Germania sau Japonia.
„Pierderile educaţionale au fost mari şi foarte mari. Pierderile educaţionale au fost neuniform distribuite, există această inechitate. Principala problemă a sistemului de învăţământ din România nu este performanţa, ci este inechitatea, este lipsa unui acces echitabil la un învăţământ de calitate. Aceste diferenţe au existat dintotdeauna, aceste diferenţe există şi în alte sisteme de învăţământ din lume, în toate sistemele de învăţământ din lume.
Meditaţiile, să ştiţi, că nu sunt un atribut al sistemului de învăţământ din România, meditaţiile sunt peste tot, şi în Franţa, şi în Japonia, şi în Germania, deci meditaţiile există. Sunt foarte pragmatic în abordare, nu vreau să fiu ipocrit şi să spun că vom ajunge în momentul în care vom interzice părinţilor să consilideze pregătirea propriilor copii. Acest lucru este o absurditate şi nu se face niciunde în lume”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul a precizat că soluţia o reprezintă meditaţiile organizate în şcoli, pe modelul orelor remediale.
„Ce putem face? Să venim din resursele statului, în paralel, cu meditaţii organizate sistemic, la nivelul şcolii. Avem aceste ore remediale, care funcţionează nu atât de bine pe cât ne-am dori, nu ne aşteptăm să recuperăm toate aceste pierderi suferite pe perioada de pandemie. Vom extinde acest program de ore remediale, atât în timp la nivelul anului şcolar următor şi sunt covins că va fi nevoie şi după anul şcolar 2021-2022 pentru că sunt pierderi foarte mari, nu trebuie să negăm acest aspect.
La ore remediale participă un număr mic de elevi, care duc aceste ore mai degrabă spre sistemul meditaţiilor plătite de către stat, trebuie extins atât în timp, cât şi numersic, pentru că cei care au suferit pierderi cu siguranţă sunt mult mai mulţi decât cei 250.000 de elevi care au reclamat aceste pierderi”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.