Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, noi clarificări cu privire la bursele elevilor din 2022. Condiţiile de acordare

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, susţine că în 2020 bugetul total pentru bursele elevilor a fost de 270 milioane lei, în 2021 – buget iniţial de 540 milioane lei, iar la rectificare s-au mai obţinut 105 milioane lei, iar pentru acest an – 1,031 miliarde lei de la bugetul de stat prin cote defalcate de TVA.

Citeşte şi: Elevii sunt revoltaţi de modificarea pragului pentru bursa de merit: „Anunţăm declanşarea unor proteste generale în toată ţara”

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a precizat că 347.000 elevi au avut medii mai mari de 9.50 în anul şcolar 2020-2021.

„Adică 25% din numărul elevilor eligibili, adică unul din patru. Medii mai mari de 9.50 au avut 25% dintre elevii eligibili. Bursele de merit şi de performanţă sunt pentru cei mai buni. Pentru ceilalţi există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale, bursa „Bani de liceu”. În anul 2020 aveam burse de performanţă şi de merit derizorii, de câţiva lei pe lună. Am insistat să avem cuantum minim plătit de la buget pentru prima oară în istoria postdecembristă de 500 lei bursa de performanţă, 200 lei bursa de merit, 150 lei bursa de studiu, 200 lei bursa socială”, a precizat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Alte articole

Burse sociale 2025: Copiii cu ochelari pot primi bursă, fără a depinde de venitul pe membru de familie

Burse martie 2025. Elevii primesc 338 de lei bursa de merit şi 225 de lei bursa de rezilienţă şi tehnologică

Citeşte şi: Elevii se întorc la şcoală. Ce se întâmplă cu testele pentru depistarea coronavirusului. Anunţul ministrului Educaţiei

Ministrul a ţinut să precizeze că bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanţă, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu.

Totodată, elevii cu cerinţe speciale educaţionale pot obţine bursă de studiu/merit performanţă/ ajutor social, indiferent dacă beneficiază şi de o măsură de protecţie socială.

Şi bursa profesională poate fi cumulată cu bursa de performanţă sau cu bursa de merit, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Consiliul Naţional al Elevilor critică modificarea pragului mediei pentru bursa de merit şi ameninţă cu proteste la nivel naţional

Elevii critică modificarea pragului mediei pentru bursa de merit la 9,50, în loc de 8,50, şi vorbesc despre ”masacrul burselor şcolare”, acuzând Ministerul Educaţiei că face economie pe spatele a milioane de elevi.

”Masacrul burselor şcolare sau cum Ministerul Educaţiei face economie pe spatele a milioane de elevi! În data de 4 ianuarie 2022, a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul de aprobare a criteriilor generale de acordare a burselor, care a fost semnat în 22 decembrie 2021 şi care modifică pragul mediei pentru bursa de merit la 9,50, în loc de 8,50, cum era initial. Ministerul Educaţiei tocmai ce a decis să priveze zeci de mii de elevi de dreptul la educaţie, printr-un masacru al burselor şcolare, care se vor acorda pentru un număr mult mai mic de beneficiari, sub pretextul creşterii mediilor ca urmare a şcolii online”, susţine Consiliul Naţional al Elevilor.

Elevii propuseseră ca bursa de merit să fie diferenţiată în două feluri, după pragul de medie, respectiv un anumit cuantum pentru mediile cuprinse până la 9,49 şi un alt cuantum pentru mediile cuprinse între 9,50 şi 10.

„Consiliul Naţional al Elevilor condamnă cu fermitate o astfel de modificare iresponsabilă şi inechitabilă şi solicită Ministerului Educaţiei să revină de urgenţă asupra deciziei în perioada imediat următoare, înainte de începerea semestrului al II-lea. În acelaşi timp, elevii reprezentanţi solicită ca noile criterii generale de acordare a burselor să poată fi aplicate începând cu anul şcolar 2022-2023, în aşa fel încât să fie evitată o destabilizare a întregului proces de acordare a burselor, dar şi reluarea discuţiilor, alături de partenerii de dialog social, pe marginea modificărilor care trebuie aduse criteriilor folosite la momentul actual”, conform Consiliului Naţional al Elevilor.

De asemenea, Consiliul Naţional al Elevilor anunţă posibilitatea declanşării unor proteste la nivel naţional, în situaţia în care Ministerul Educaţiei nu va reveni asupra deciziei.