Ministrul Pavel Năastase susţine că prioritatea ar fi ca toată lumea să susţină schimbările din învăţământul preuniversitar, respectiv ca, într-un an, să fie reduse şi modernizate programele şi manualele şcolare şi totodată pregătiţi profesorii să poată preda după noile programe. O altă prioritate văzută de ministru este realizarea unei noi clasificări a universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, precum şi acreditarea şcolilor doctorale.
Reporter: Care este stadiul noilor programe şcolare pentru clasele V-VIII, pentru că este ceva întârziere?
Pavel Năstase: Programele şcolare pentru gimnaziu sunt în mare întârziere pentru că ceea ce facem noi acum, adică aprobarea lor prin ordin de ministru, trebuia să se facă în luna noiembrie, anul trecut. Dar s-a întârziat această activitate şi am reuşit ca, în ultimele trei săptămâni, împreună cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), care se ocupă de această activitate, împreună cu grupurile de lucru şi cu comisiile naţionale de evaluare a acestor programe, să ajungem într-un punct astfel încât în câteva zile programele şcolare pentru gimnaziu să fie finalizate şi aprobate prin Ordin de ministru.
Reporter: Se reduce programa, dar profesorii dau încă multe teme, găsind subterfugii. Ce se poate face?
Pavel Năstase: Elevii sunt elevi. Ordinul privind reducerea numărului de teme este binevenit, dar greu de urmărit, de implementat. Copilul, după ce vine acasă, ar trebui să mai înveţe cam două ore, ca să-şi rezolve temele. Este o părere personală. Cred că în afara şcolii ar trebui să facă activităţi extraşcolare, să viziteze un muzeu, să mergă la un club sportiv, la bibliotecă, la muzică, unde îşi poate completa cunoştinţele şi aptitudinile. Vrem să implementăm programul „Şcoală după şcoală”. Vom face şi evaluarea programului „Masa caldă”. Copilul ar putea să rămână în şcoală, unde face cele două ore de teme, iar apoi face alte activităţi, ar ajuta şi părinţii. Ar aduce o marjă de plusvaloare.
Reporter: Există o strategie privind selectarea cadrelor didactice pentru că se înmulţesc reclamaţiile privind agresiunile acestora?
Pavel Năstase: Trebuie să lucrăm mai mult în sensul selecţiei cadrelor didactice, pentru că noi avem liceele pedagogice, dar nu sunt foarte atractive. Ar trebui ca sursa de instruire în sistemul de învăţământ să fie aici. Cadrele didactice trebuie să urmeze formarea continuă. Degeaba fac manuale noi, dacă nu pregătim şi profesorii. Cei care au făcut programele să pregătească profesorii.
Reporter: Ce vă nemulţumeşte cel mai mult în învăţământul românesc?
Pavel Năstase: Problema cea mai complicată este învăţământul preuniversitar. O şcoală funcţionează bine dacă ai‚ în primul rând, resursa umană pregătită. Am discutat cu ministrul finlandez. A spus: „Sunt câteva condiţii: 1 – nu trebuie să se amestece politicul în şcoală, 2 – manuale bune şi profesori buni”. În Finlanda, profesorii sunt foarte bine plătiţi. Absolvenţii noştri care rămân în învăţământ nu sunt cel mai bine pregătiţi, găsesc un loc foarte bine plătit în business. De aceea trebuie să alocăm resursele diferenţiat. Trebuie să facem o nouă clasificare a universităţilor, acesta este depăşită, este din 2011. Vrem să facem această clasificare a universităţilor şi ierarhizare a programelor de studii. În acest sens, pe 15 martie am chemat rectorii şi preşedinţii senatelor universitare pentru a discuta legea educaţiei naţionale, este nevoie de o nouă lege, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii. Şi mai avem acreditarea şcolilor doctorale cu care suntem în mare întârziere. Dacă toată lumea înţelege că trebuie să facem aceste lucruri este bine.