„Dezbaterea de astăzi este extrem de utilă, mai ales în acest moment al reaşezării politicilor energetice la nivel mondial şi european. România este parte a procesului de creare şi de dezvoltare a Uniunii Energetice alături de celelalte state europene şi îşi propune să fie: a) un pol regional de securitate energetică şi nu doar o piaţă de desfacere; b) un nod al rutelor de transport care uneşte Uniunea Europeană şi c) un producător eficient şi competitiv de energie şi gaze în Europa. De la ce plecăm? De la un mix energetic care este de departe diferenţiator puternic al României în Europa. Avem o ţară plină de resurse. România este printre puţinele ţări din rândul statelor europene care poate vorbi de diversitatea resurselor. Cu aceste resurse şi cu capacităţile reduse de producţie pe care le avem astăzi la dispoziţie ne asigurăm întregul consum de energie electrică şi în plus să reuşim să exportăm energie în regiune. Vă dau un exemplu: iarna asta, maximul de consum a fost de 9.000 de MW, iar noi am produs în acel moment 11.000 de MW, România păstrându-şi rolul de exportator net chiar şi în condiţiile de cerere de iarnă grea, ceea ce înseamnă că România este un pol de siguranţă energetică”, a susţinut ministrul Energiei.
Oficialul a menţionat, totodată, că, traseului conductei BRUA trebuie să genereze şi profit pentru România, nu doar să treacă pe teritoriul ţării.
„Azi avem toate condiţiile pentru a deveni exportator, avem rezerve importante descoperite în ultimii ani – Marea Neagră, Caragele. Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să desfăşoare multe rute de transport şi în acest sens am promovat proiectul BRUA. Traseul acestei magistrale ne avantajează, trebuie să facem eforturi ca această conductă nu doar să treacă prin România, ci şi să genereze profit pentru România. Sistemul energetic românesc este capabil, astăzi, să asigure securitate energetică pentru noi, populaţia ţării, pentru consumatorii noştri industriali, dar şi pentru statele din regiune. Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse şi trebuie să avem curaj. Viziunea Strategiei Energetice în curs de finalizare este de a creşte sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creşterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacităţi, modernizarea capacităţilor existente în ceea ce priveşte producţia, transportul şi distribuţia energiei. Cu alte cuvinte, investiţii”, a afirmat Anton.
Din datele prezentate în plenul Camerei Deputaţilor de către ministrul Energiei reiese că mai multe companii din domeniul energetic care aveau probleme în 2016, la ora actuală, acestea au întregistrat rezultate pozitive.
„În acest sens, să ne amintim cum stăteau lucrurile în unele companii energetice de stat în 2016: Hidroelectrica era în insolvenţă, Complexul Energetic Oltenia înregistra pierderi de circa 1,9 miliarde lei, Complexul Energetic Hunedoara tot în insolvenţă, ELCEN în aceeaşi situaţie. Acela a fost anul în care ciclul nuclear integrat s-a blocat, iar Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare se găsea într-o situaţie critică. Să ne uităm la cum au evoluat lucrurile de atunci până acum. Pentru o parte din producători, în urma politicilor guvernamentale şi a schimbării viziunii de management sectorial, situaţia economică a companiilor s-a îmbunătăţit semnificativ. Complexul Energetic Oltenia a înregistrat pentru prima dată profit de când funcţionează – de circa 220 milioane lei, Hidroelectrica de 1,6 miliarde lei, Nuclearelectrica de circa 340 milioane lei. La ELCEN, deşi compania este în continuare în insolvenţă, anul trecut a fost unul pe profit de circa 45 milioane lei. Mai sunt încă situaţii pe care nu am reuşit să le îndreptăm şi pentru care se fac în continuare eforturi: la Complexul Energetic Hunedoara, la CNU”, a apreciat Anton Anton.
Potrivit ministrului Energiei, la capitolul investiţiilor realizate de companiilor naţionale din sectorul energetic, acestea sunt în creştere.
„Cât despre investiţii, companiile unde Ministerul Energiei este acţionar majoritar şi-au bugetat investiţii, în unele cazuri, aproape duble decât în anii precedenţi: Complexul Energetic Oltenia a investit în 2017 cea mai mare sumă de la înfiinţarea sa: jumătate de miliard de lei. Pentru 2018, compania şi-a propus investiţii de 810 milioane de lei. Romgaz a investit în 2017 aproape 800 milioane de lei, aproape dublu faţă de 2016, iar pentru 2018 a programat 1,6 miliarde de lei, din care 400 de milioane de lei au fost deja investite. La Nuclearelectrica, investiţiile propuse pentru acest an se ridică la 254 milioane de lei, dublu faţă de valoarea de 131 milioane lei din 2016. Hidroelectrica a investit în 2016 suma de 40,5 milioane de euro, iar în 2017 investiţiile au crescut la 65,4 milioane de euro. Pentru 2018, compania a bugetat investiţii de aproape 110 milioane de euro. Dincolo de aceste cifre, suntem în plin proces de construire a cadrului normativ pentru implementarea unor soluţii care să ne permită să stocăm electricitatea, aşa cum alte ţări din Europa fac deja. Mă refer la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti, un obiectiv pe care eu personal îl consider esenţial pentru sistemul energetic românesc. Energiile regenerabile au schimbat profund faţa sistemului energetic românesc. Avem 4.500 MW instalaţi în unităţi de energie verde, de care însă uneori nu ne putem folosi deloc, din cauza lipsei capacităţilor de stocare”, a punctat oficialul.
Ministrul Energiei, Anton Anton, este prezent, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la „Ora Guvernului”, unde a fost invitat să prezinte un raport cu privire la sistemul energetic naţional.
Iniţial, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a decis ca ministrul Energiei să vină pe data de 7 mai, însă liderul grupului ALDE a solicitat amânarea dezbaterii, având în vedere că ministrul Anton Anton era plecat din ţară la acea dată.
Anton Anton a fost invitat în plenul Camerei Deputaţilor, la „Ora Guvernului”, la solicitarea grupului USR, pentru a prezenta un raport cu privire la sistemul energetic naţional.
Dezbaterea are ca temă „Starea sistemului energetic naţional – raport al ministrului Energiei”.