Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă, vineri seară, că România este în continuare una dintre ţările cu cele mai mici preţuri la energie electrică şi gaze naturale din Uniunea Europeană. Burduja invocă, în acest sens, date ale Eurostat care arată că în primele trei luni ale acestui an, în România, preţul la gaz natural plătit de populaţie a fost al patrulea cel mai mic din UE, iar la electricitate al cincilea cel mai mic la nivelul statelor membre ale Uniunii.
”În primul trimestru al anului 2024, ţara noastră a avut al patrulea cel mai mic preţ la gaze naturale şi al cincilea la energie electrică. Suntem încrezători că această tendinţă va continua şi în trimestrul al doilea, datorită ajustării şi prelungirii schemei de plafonare a preţurilor până la 31 martie 2025. Deşi perioada caniculară a adus preţuri mai mari pe pieţele spot, acestea nu au avut un impact negativ asupra facturilor primite de gospodării”, scrie, vineri seară, pe Facebook, ministrul Energiei.
Potrivit lui Burduja, datele primite pentru luna iunie de la principalii furnizori de energie electrică indică faptul că preţurile facturate au fost cu până la 14% mai mici decât plafonul stabilit, ”protejând astfel consumatorii şi bugetul de stat”.
Sebastian Burduja subliniază că investiţiile strategice rămân prioritare pentru autorităţile române. ”Săptămâna trecută am semnat alte 25 de contracte de finanţare în valoare de peste 3,5 miliarde de lei pentru modernizarea reţelelor electrice de distribuţie. În total, am atras pentru reţele, finanţări europene nerambursabile de aproape 7,5 miliarde de lei, mai mult decât în ultimele trei decenii”, mai notează ministrul.
Acesta adaugă că în toamna acestui an va fi lansat un apel competitiv pentru investiţii în capacităţi de stocare a energiei electrice, în valoare de 150 milioane de euro.
”Principala preocupare a mea şi a echipei de la Ministerul Energiei rămâne protejarea consumatorilor şi asigurarea accesului la energie la preţuri corecte, acum şi în viitor”, conchide Burduja.
Burduja: Până în 1 aprilie 2025 vom avea o definiţie a consumatorului vulnerabil în sectorul energetic/ Acum un apartament gol din Primăverii, unde consumul este sub 100 de kWh, are acelaşi sprijin precum apartamentul unei familii cu trei copii
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că, până în 1 aprilie 2025, va exista o definiţie a consumatorului vulnerabil în sectorul energetic şi a explicat că în prezent un apartament gol din cartierul Primăverii, unde consumul este sub 100 de kWh, beneficiază de acelaşi sprijin precum apartamentul unei familii cu trei copii care are salariu minim pe economie.
Ministrul Energiei a fost întrebat, sâmbătă seară, la Antena 3, dacă va creşte preţul la facturile de energie în cazul în care este eliminată schema de plafonare şi ce măsuri vor fi luate în această situaţie.
”Până în 1 aprilie 2025 vom avea o definiţie a consumatorului vulnerabil în sectorul energetic, astfel încât măsurile de sprijin, aceste subvenţii pe care statul le-a acordat să nu se aplice otova indiferent de nivelul de venitul al familiei, ci numai în funcţie de nivelul de consum, aşa cum a fost până acum. Deci am pornit lucrul cu Ministerul Muncii, cu ANAF-ul, cu INS-ul, cu Ministerul de Finanţe, astfel încât până în aprilie anul viitor să putem avea această măsură pregătită, pentru că în situaţia actuală, un apartament gol din Primăverii, unde consumul este sub 100 de kWh, beneficiază de acelaşi sprijin din partea statului precum apartamentul unei familii cu, poate, trei copii, care are salariu minim pe economie şi face economie la energie electrică, astfel încât să se încadreze în consum de 100 de kWh pe lună”, a afirmat Sebastian Burduja.
El a precizat că distribuitorii trebuie să investească banii nerambursabili în reţea. ”În acelaşi timp, cred că distribuitorii ar fi trebuit să vă spună că pe parcursul ultimului an noi am atras 1,1 miliarde de euro bani nerambursabil, bani gratis pe care i-am pus la dispoziţia lor şi pe care sunt datori să-i investească în reţea. Plus ceea ce dânşii investesc din resursele proprii. În acelaşi timp, să nu aibă cineva impresia că atunci când preţul din piaţă creşte se îmbogăţesc furnizorii. Ei au o marjă reglementată prin lege şi fixă. Deci schema în sine de compensare plafonară este alimentată din impozitele aplicate pe veniturile şi profiturile mai mari pe care le fac companiile din sectorul energetic şi nu din buzunarul cetăţenilor”, a precizat ministrul Energiei.