Ministrul Finanţelor are şi veşti bune: „Nu vor fi creşteri de taxe şi impozite. Vom plăti pensiile la nivelul de anul trecut, nu vom creşte niciun salariu”

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a fost întrebat, sâmbătă, după şedinţa de Guvern, dacă premisele construirii bugetului nu au fost prea optimiste, la fel ca anul trecut.
”Şi anul trecut, dacă nu ar fi fost creşterile multiple de salarii şi dacă nu ar fi fost majorate semnificativ sumele pentru investiţii, s-ar fi apropiat bugetul, nu spun că s-ar fi încadrat în 5,5 de exemplu, dar s-ar fi apropiat de deficitul prognozat”, a declarat ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, ”anul acesta, cu siguranţă, nu putem vorbi de creşteri salariale”. ”Ne-am asumat plata salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024 şi ne vom ţine de această promisiune.  Am făcut un calcul, la sfârşitul anului şi am văzut că nu este spaţiu fiscal pentru a mai face o dată indexările de pensii la începutul anului şi am luat această decizie, ne vom ţine de promisiune şi vom plăti toate pensiile la nivelul anului trecut şi cu siguranţă nu se va repeta scenariul de anul trecut, care a fost un an extrem de dificil, din toate punctele de vedere, a fost an electoral, a fost an cu foarte multe dispute pe tot ce înseamnă creşteri de salarii”, a adăugat ministrul Finanţelor.

Tanczos Barna anunţă cum se dă „a 13-a pensie”: ”Ministerul Muncii face o analiză cu privire la pensiile mici sau pensionarii care trebuie ajutați”

Potrivit acestuia, în 2025, ”obiectivul acestui guvern este să menţinem la acest nivel salariile, pensiile să le putem plăti şi să începem acea reformă care va duce treptat la reducerea cheltuielilor cu personalul”.

Alte articole

Se dau bani în plus în 2025. Obligatoriu pentru angajatorii din România. Banii intră direct pe card

Guvernul, şedinţă specială pentru bugetul pe 2025 – Deficit de 7%, Administraţia Prezidenţială şi Parlamentul, pe austeritate. Serviciile primesc buget mai mare

De asemenea, ministrul Finanţelor a transmis că bugetul a fost construit fără a se lua în calcul creşteri de taxe şi impozite: ”Noi nu calculăm cu nicio creştere de taxe şi impozite în 2025”.

”Înţeleg îngrijorarea celor din Consiliul Economic şi Social pentru că an de an provocările sunt mari (…) dar sunt convins că ne vom descurca”, a mai transmis ministrul care a menţionat anterior că Consiliul Economic şi Social nu a avizat proiectul de buget.

Ministrul Finanţelor: România se poate baza pe o creştere economică solidă

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat, sâmbătă, că România este o ţară în plină dezvoltare economică şi se poate baza pe o creştere economică solidă. Ministrul Finanţelor Publice, Tanczos Barna, a prezentat, sâmbătă, pilonii pe care a fost construit bugetul.

”Daţi-mi voie să vă spun pe scurt pe ce ne bazăm când spunem că România este o ţară în plină dezvoltare economică. Dacă ne uităm la PIB şi la  recuperarea decalajelor, faţă de celelalte state membrie ale UE, putem să constatăm din Eurostat, statisticile oficiale ale UE, că România a lăsat în urmă, deja 7 state membre care au PIB pe capita mai mic decât cel din România şi suntem foarte aproape de Estonia şi suntem pe urcare. Este un lucru foarte important pentru că sunt în urma noastră, Polonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Letonia, Grecia, Bulgaria, ţări cu economii splide. Putem afirma că România se poate baza pe o creştere economică solidă, pe o economie aflată în ascensiune, în dezvoltare”, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanţelor, după şedinţa de Guvern.

Se acordă a 13-a pensie în 2025. Cine sunt seniorii care vor încasa 1.000 de lei în plus până de Crăciun

Potrivit acestuia, ”această dezvoltare se deatorează, pe de-o parte, evoluţiilor pozitive din economie”.”Unul dintre elementele cele mai importante este evoluţia productivităţii muncii. Putem constata că am lăsat în urmă plutonul din Europa Centrală şi de Est şi din acest punct de vedere România se situează în fruntea acestui pluton format din Bulgaria, Cehia, chiar Slovacia, Slovenia, Croaţia, Ungaria, Polonia. Deci în ceea ce priveşte productivitatea muncii, semnele sunt încurajatoare”, a mai declarat ministrul.

Potrivit acestuia, evoluţiile structurale din ultimii 10 ani arată, de asemenea, o reducere treptată a persoanelor angajate în agricultură şi o creştere a persoanelor aflate în domeniul serviciilor de piaţă şi în industrie.

”Acest lucru este benefic pentru economie, creşte foarte mult productivitatea în agricultură, în primul rând datorită investiţiilor”, a mai declarat Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, ”investiţiile sunt motorul acestei creşteri economice şi România poate să îşi consolideze această poziţie şi datorită susţinerii pe care o primim de la BNR”.

”Rezervele BNR internaţionale sunt în creştere, iar acest lucru oferă o stabilitate şi o credibilitate României. Este un lucru pozitiv (…) Acestea sunt elementele care crează premisele reşterii economice de 2 la sută pentru anul 2025”, a mai precizat ministrul Finanţelor.

Tanczos Barna, despre eventuala recompensă pentru recuperearea obiectelor de tezaur furate în Olanda: Trebuie să avem pregătit tot timpul rezerve în buget pentru asemenea situaţii

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a fost întrebat, sâmbătă, dacă are pregătită o anumită sumă pentru eventala recompensă pentru recuperearea obiectelor de tezaur furate în Olanda şi a afirmat: ”Eu, ca ministru al Finanţelor, trebuie să fiu pregătit tot timpul, trebuie să avem pregătit tot timpul rezerve în buget pentru asemenea situaţii şi vă asigur că dacă va fi nevoie, cu siguranţă, Ministerul Finanţelor va putea să acorde sumele necesare pentru aşa ceva”.

Ministrul s-a declarat încrezător în mersul anchetei: ”Eu sunt încrezător în evoluţia anchetei de acolo şi sunt încrezător în rezultatele pe care le va oferi poliţia olandeză şi sper ca acel tezaur să se întoarcă atât cât se poate de repede, în ţară”.

Cele patru obiecte de tezaur furate din Olanda – trei brăţări dacice şi Coiful de aur de la Coţofeneşti – nu au fost încă recuperate, deşi anchetatorii au avansat, având inclusiv persoane arestate în dosar.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, recent, că nu exclude polibilitatea de a oferi o recomensă ”pe măsura valorii uriaşe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român şi identitatea noastră naţională”.