„Am rugat şi eu colegii de la Finanţe să îmi facă o situaţie vizavi de ce a însemnat poziţia, opinia, punctul de vedere al Consiliului Fiscal începând cu 2015 şi până în prezent pentru fiecare proiect de buget, pentru fiecare rectificare bugetară în timpul anului întâmplată şi, credeţi-mă, este aceeaşi linie. Repet: eu nu pot decât să spun că e bine să fie şi entităţi, să spunem, care să-ţi semnaleze anumite lucruri pe care noi, la Finanţe, le analizăm şi ne bucurăm că de fiecare dată, în fiecare an, în final rezultatul este cel pe care îl spunem noi şi nu în speţă Consiliul Fiscal”, a declarat, luni, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.
El a fost întrebat şi despre declaraţiile făcute de Ştefan-Alexandru Băişanu, deputat ALDE de Suceava, la Antena 3, potrivit cărora din bugetul de stat lipsesc 8 miliarde de lei.
Eugen Teodorovici a afirmat că, fiind parteneri de coaliţie, parlamentarul putea să întrebe direct la sursă, la Ministerul Finanţelor Publice. El a declarat că „nu există niciun fel de gaură”.
Ţinta de deficit bugetar asumată de România pentru finalul anului 2019 ar putea fi depăşită şi poate oscila în intervalul 3,4% – 3,7% din PIB, dacă nu vor fi adoptate unele măsuri compensatorii suplimentare credibile, avertizează Consiliul Fiscal, într-o opinie publicată joi, cu privire la proiectul de rectificare a bugetului consolidat şi Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară.
Conform concluziilor, în ceea ce priveşte rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal recomandă o creştere a transparenţei în procesul de comunicare a construcţiilor bugetare prin publicarea şi adoptarea ca reper a bugetului general consolidat, „nu doar a unor părţi din acesta”.
„Prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creştere economică reală mai redusă şi un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piaţa muncii sunt optimiste, îndeosebi în privinţa ritmului de creştere a numărului de angajaţi. Încă din construcţia iniţială, bugetul general consolidat prevedea o abatere de amploare de la regula privind soldul structural şi, mai mult, exista riscul depăşirii chiar şi a pragului de 3% din PIB – dată fiind şi apropierea ţintei iniţiale de acest plafon”, se menţionează în comunicatul Consiliului Fiscal.
De asemenea, Consiliul Fiscal apreciază că un eventual impact bugetar pozitiv, atât al măsurilor de creştere a eficienţei colectării, cât şi al amnistiei fiscale, nu poate fi luat în considerare ex-ante în proiecţia veniturilor bugetare, având în vedere principiul prudenţei, statuat de Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB).
Reprezentanţii Consiliului notează că au „rezerve însemnate faţă de nivelul propus al veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA şi contribuţii de asigurări sociale, fiind astfel identificat un minus de venituri cumulat situat între 5,8 şi 6,8 miliarde de lei.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal îşi exprimă rezerva faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii, fiind mai degrabă vorba despre o sub-bugetare a acestora cu 3,5 – 4,5 miliarde de lei.