Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a explicat, miercuri, câteva efecte imediate ale crizei politice în plan economic şi a afirmat că prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai oferă bani pentru acoperirea deficitelor temporare de Trezorerie. El a menţionat că este o perioadă incertă până la numirea noului guvern şi speră ca această criză să înceteze curând.
Ministrul Marcel Boloş a fost întrebat, miercuri, înaintea şedinţei de Guvern, care sunt efectele acestei crize politice.
”Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem şi sigur e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern ca să se stabilească şi să definitiveze politicile bugetare ale României şi sperăm ca această criză să înceteze cât de curând”, a explicat ministrul Finanţelor Publice.
Potrivit acestuia, aceeaşi reacţie se înregistrează şi la Bursă: ”Reacţionează tot la fel. Dacă noi pe problema aceasta a titlurilor de stat şi a împrumuturilor pe care le facem întâmpinăm dificultăţi şi pe Bursă reacţiile sunt tot la fel. Sunt mai mult decât aşteptate pentru că trebuia să avem Guvernul stabil şi apoi tot ceea înseamnă bugetul aprobat şi tot ce avem ca proceduri bugetare”.
Ministrul Finanţelor a mai fost întrebat cum vede reacţia cursului leu-euro în această perioadă.
”În momentul de faţă am scos o cantitate destul de însemnată de monedă şi euro, şase miliarde de euro am scos din buffer, dar e o perioadă cum spuneam pe care trebuie să o trecem cu bine”, a mai afirmat ministrul Finanţelor Publice.
Șase bănci au făcut 87% din cel mai mare profit din istoria sistemului bancar. Cel mai mic câștig sare de un miliard de lei
pe de altă parte, băncile au avut un alt an profitabil. Pe piața din România mai activează 20 de bănci, după fuziunile și achizițiile din ultima perioadă. CEC Bank și Exim Banca Românească, singurele bănci controlate de stat, nu și-au prezentat public rezultatele financiare la nouă luni.
După cum era de așteptat, cel mai mare profit net l-a avut Banca Transilvania, cu 2,7 miliarde de lei. Liderul sistemului a început deja fuziunea cu OTP Bank, dar nu a înglobat încă rezultatele. Pe locul doi se află a doua bancă din sistem, BCR, cu 2,21 de miliarde de lei profit net.
Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost, în primele nouă luni din 2024, de peste 3,907 miliarde de lei, din care cel al băncii s-a cifrat la aproape 2,709 miliarde de lei, ca rezultat al creşterii pe mai multe dimensiuni a business-ului.
BCR raportează profit net de 2,21 de miliarde de lei la nouă luni/2024 în creştere cu 30,6% an/an. Veniturile din dobânzi s-au majorat cu 19,5%, până la 3,1 miliarde de lei, iar venitul operaţional a crescut cu 16,2% an/an, până la 4,46 de miliarde de lei.
Surprizele din topul celor mai profitabile bănci sunt oferite de ING Bank și UniCredit Bank
Surprizele sunt oferite de locurile cinci și șapte, din punct de vedere al mărimii activelor. Astfel, ING Bank a reușit să treacă pe locul trei din punct de vedere al profitului, cu 1,39 de miliarde de lei. UniCredit Bank România, a șaptea bancă din punct de vedere al activelor (înainte de fuziunea cu Alpha Bank) a reușit să aibă un profit de aproximativ 1,32 de miliarde de lei, devenind al patrulea cel mai mare profit din sistemul bancar.
Veniturile ING Bank România au ajuns la 2,83 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, în creștere cu 13,5% față de perioada similară a anului anterior. În același timp, profitul brut a crescut cu 0,8%, având o valoare cumulată de 1,39 de miliade de lei.
Grupul italian UniCredit a încheiat primele nouă luni din 2024, în România, cu un profit în creștere cu 22% față de perioada similară a anului trecut. Au crescut veniturile din dobânzi și au scăzut costurile cu provizioanele de risc, dar taxa bancară a mâncat din venitul net. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 16%, la 360 de milioane de euro, în timp ce veniturile nete din comisioane s-au majorat cu 8% la 126 de milioane de euro.
Mai multe detalii, pe economica.net