„În privinţa strategiei de finanţare a datoriei publice nu se întâmplă nimic spectaculos, nimic nou. Există rezervele necesare în Trezorerie pentru a avea acoperită buna funcţionare. Nu există perspectiva creşterii deficitului, care să genereze o sarcină pe serviciul public în perioada următoare”, a spus ministrul la antena3.
El a arătat că după finalizarea bugetului, ministerul va analiza modul în care va putea optimiza sistemul de finanţare, astfel încât să se reflecte într-o scădere a cheltuielilor cu dobânzile.
„Am avut o primă evaluare a finanţării serviciului public, dar după ce terminăm etapa cu bugetul ne vom apleca mai mult pe această chestiune, cum vom optimiza acest sistem, astfel încât să se reflecte într-o scădere de sarcină pe cheltuilelile cu dobânzile în bugetul nostru. Trendul este bun, dobânzile sunt în scădere. Cu FMI nu avem nicio obligaţie, ne vom manifesta în temeiul obligaţiilor pe care le avem în calitate de membru. Va veni săptămâna viitoare o echipă a FMI cu care vom discuta în termeni de curtuoazie, nicio altfel de discuţie”, a completat Viorel Ştefan.
2016 a fost primul an când România nu a mai fost sub monitorizarea FMI şi a Comisiei Europene, în cadrul unui acord de împrumut.
În perioada 2009-2015, România a încheiat trei acorduri de împrumut cu FMI şi UE, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.
Ultimul acord a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011. Programul din 2009 a avut o valoare totală de 20 de milliarde euro, din care 5 miliarde euro proveneau de la Comisia Europeană.
Citeşte şi Ministrul Finanţelor a început discuţiile cu celelalte ministere pentru întocmirea bugetului pe 2017