Ministrul finlandez al Apărării a intrat în concediu parental în timpul procesului de aderare la NATO: „Copiii sunt încă mici, vreau să mi-i amintesc și altfel decât în poze”

Antti Kaikkonen, ministrul finlandez al apărării, a anunțat marți că va lipsi de la serviciu începând cu data de 6 ianuarie 2023 și toată luna februarie pentru a se ocupa de cel de-al doilea copil al său, născut în iulie.

Partidul minstrului a salutat decizia ministrului, relatează g4media.ro.

„Susținem cu mândire decizia lui Antti Kaikkonen”, a spus ministrul de finanțe și șefa partidului Centru, Anaika Saarikko.

„Copiii sunt încă mici, vreau să mi-i amintesc și altfel decât în poze”, a postat ministrul pe contul său de Twitter.

Alte articole

Klaus Iohannis a promulgat legea: Criteriile de acordare a concediului se schimbă!

Incident la graniţa NATO. Un avion militar rus a încălcat spaţiul aerian al Finlandei

Citește și: NATO ameninţă Rusia cu represalii dacă Putin va ataca Suedia sau Finlanda

În Finlanda, precum și în alte țări nordice, a devenit ceva obișnuit luarea unui concediu parental de două sau trei luni. Țara le oferă proaspeților tătici 54 de zile de concediu, Aproximativ 80% dintre aceștia își iau concediu, dar numai o parte dintre aceștia în totalitate. Și fostul premier Paavo Lippopen și-a luat de două ori un concediu de de paternitate de câteva zile atunci când era șef al guvernului.

„Libertatea de a lua sau de a decide un concediu familial aparține fiecăruia”, a afirmat Saarikko.

Ministrul finlandez al Apărării va fi înlocuit în perioada de concediu de interimarul din partidul Centru, Mikko Savola.

Finlanda și Suedia au renunțat la deceniile de nealiniere militară după invadaea Ucrainei de către Rusia, anunțându-și în luna mai a acestui an canditatura la NATO.

Citește și: Suedia şi Finlanda semnează protocolul de aderare la NATO. Jens Stoltenberg: „Primim doi noi aliaţi cu forţe şi militare formidabile”

Dintre cele 30 de țări membre ale alianței militare, numai Ungaria și Turcia nu au ratificat încă aderarea lor, care necesită un acord unanim.

Principalul punct de blocaj este cu Ankara, care cere autorităților din Stockhol și Helsinki să înăsprească poziția față de grupurile kurde considerate „teroriste” de Turcia.