Ministrul Transporturilor Ioan Rus a vorbit despre Master Planul General de Transpor, explicând că acesta are nu numai implicații economice, ci și valențe sociale „masive”, în condițiile în care circa trei milioane de români sunt plecați la muncă în străinătate.
În acest context, ministru a făcut afirmaţia care a şocat. „România are 3 milioane de oameni să zicem, din forţa activă, în acest moment în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari-betonişti, zidarişi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi prin Europa. Au poate 1500 de Euro salariu. V-O spun foarte direct. De banii ăştia copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de Euro vin acasă jumătate. În Portugalia, când s-a dat drumul la acest Master Plan, s-au întors vreo 700.000 de portughezi din toată Europa care făceau același lucru ca și noi. S-au întors acasă și au contribuit la acea infrastructură rutieră, feroviară, navală, aeriană, că același lucru l-au făcut și ei. Aproape un milion s-au întors portughezii”, a explicat Ioan Rus, miercuri seara, la Digi 24.
CITEŞTE ŞI IOAN RUS: Nu este criză guvernamentală, este o PROSTEALĂ românească care vine din gena noastră
Joi, Ioan Rus a transmis un comunicat de presă, în care îşi cere scuze după jignirea adusă românilor din diaspora.
Comunicatul transmis de Ministerului Transporturilor:
„Prin declarația pe care domnul ministru Ioan Rus a făcut-o la emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi 24, cu privire la întoarcerea acasă a românilor plecați să muncească în străinătate, domnia sa a dorit să atragă atenția asupra unei realități dure din România de astăzi.
De altfel, ministrul Rus a afirmat chiar în cadrul emisiunii, ca formularea folosită este o „generalizare artistică, o licență”.
Domnul ministru își cere scuze dacă prin formularea aleasă a jignit pe cineva, dar intențiile domniei sale au fost de a semnala o situație gravă cu care se confruntă multe familii de români, fără să-i jignească, ci chiar compătimindu-i.
Domnia sa a facut referire la destrămarea familiilor și la copiii lăsați în grija bunicilor ori a altor rude, ca urmare a faptului că părinții lor au plecat să muncească în alte țări în speranța de a-și construi un trai mai bun.
Domnul ministru nu a dorit să aducă în niciun fel atingere demnității vreunei persoane prin acele declarații, ci doar să atragă atenția asupra prețului mare pe care-l plătesc mii de români care au ales să plece să muncească în străinătate. A dorit, totodată, să le transmită celor plecați departe de casă că, în viitorul apropiat, mulți dintre aceștia și-ar putea găsi un loc de muncă în țară, pentru că România va avea nevoie de forță de muncă, de specialiști în domeniul construcțiilor, odată ce vor fi demarate proiectele de infrastructură prevazute de Master Planul General de Transport.”
Miercuri seara, Ioan Rus mai declara că aplicarea Master Planului de Transport ar putea readuce în țară, în 2-3 ani, un milion de români plecați în străinătate.
„Pe un termen mai lung, acest domeniu ar putea să absoarbă forță de muncă. Sute de mii ar putea veni să lucreze. Pe această zonă noi avem o capacitate astăzi de 1,2 — 1,3 miliarde de euro, pentru că în rest nu avem roabe, lopeți, hârleți și bărbați care să lucreze. Asta e capacitatea noastră. Dacă am vrea să facem un lucru, că noi o să avem mai mulți bani decât capacitatea — nu este fier beton, ciment și așa mai departe, între timp am redus fabricile. Acest document strategic sau acest plan național poate să aducă un milion de oameni, poate, acasă în 2-3 ani”, aexplicat ministrul.
În plus, Rus a arătat că întoarcerea românilor plecați la muncă în străinătate ar putea echilibra bugetul de pensii, care este în prezent pe deficit, iar 200.000 de salariați ar putea rezolva această problemă.
„Dacă vă uitați pe bugetul de la pensii, el ar trece pe plus dacă ar avea încă 200.000 de salariați. La 200.000 ar fi pe zero. Acum ar trebui să iei ceva din bugetul mare și să picuri dincoace. Dacă aduc înapoi 300.000 sau 500.000 de români — că au unde lucra — se echilibrează inclusiv acel buget, dă posibilitatea bugetului mare să intervină altundeva, în învățământ, în sănătate etc. Peste tot poate să intervină. În realitate, nu vorbim de o chestiune meschină, ci de un echilibru mare, care s-ar putea naște, atâta doar că noi trebuie să lucrăm în continuare științific”, a continuat el.