Conform surselor citate, s-a avut în vedere decizia Curții Constituționale a României din februarie 2017.
Opinia prezentată de Toader ar urma să stea la baza unei propuneri pe care o va trimite spre analiză premierului Mihai Tudose. Dacă propunerea va fi agreată de șeful Executivului, ar putea să fie sesizată Curtea Constituțională, au mai spus sursele citate.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat marți că legalitatea unei hotărâri de guvern este verificată de judecătorul specializat în contencios administrativ și nu de către procuror.
„De principiu, hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale cum se spune, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că este un ordin de ministru, verificarea legalității actelor normative infralegale se realizează de către instanța de contencios administrativ. Știți că multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanțele de contencios administrativ, spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci o verifică judecătorul specializat în contencios administrativ”, a spus Toader, întrebat cum comentează decizia DNA de a ancheta emiterea unei hotărâri de guvern în dosarul „Belina”.
Tot marți, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze dacă afirmațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, referitoare la dosarul „Belina”, sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar.
„În cursul zilei de 26 septembrie 2017, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut o serie de considerații de natură juridică, în contextul unor întrebări ale reprezentanților mass-media despre o cauză aflată în lucru la procurorii DNA, cunoscută drept ‘dosarul Belina’. Astfel, ministrul Justiției a afirmat, între altele, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ”, se arăta într-un comunicat al DNA transmis AGERPRES.
DNA susține că problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
„În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern”, se mai menționa în comunicatul DNA.