„Întrucât dispoziţiile Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în vigoare nu reglementează situaţia în care mandatele funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare expiră înainte de finalizarea concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii şi nici posibilitatea exercitării cu titlu interimar a funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct, în situaţia în care acestea devin vacante din alte motive.
Ţinând seama de importanţa instituţiei Inspecţiei Judiciare pentru menţinerea unui corp al magistraturii integru şi care să se bucure de toate garanţiile de independenţă şi imparţialitate, activitatea desfăşurată de această instituţie urmărind imbunătăţirea calităţii actului de justiţie, a eficacităţii sistemului judiciar, prin intermediul verificărilor şi evaluărilor potrivit legii.
Faţă de faptul că mandatul actualie conduceri a Inspecţiei Judiciare expiră la data de 1 septembrie 2018 şi nu există o dispoziţie legală care sp reglementeze expres modul de asigurare a interimatului pentru aceste funcţii;
(…) Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă: La articolul 67 din LEgea nr. 317/2204 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, (…) se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:
1. În situaţia vacantării funcţiei de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcţiei se asigură de inspectorul-şef sau, după caz, de inspectorul-şef adjunct în funcţie, până la data ocupării acestor funcţii în condiţiile legii. În caz de încetare a mandatului de inspector-şef ca urmare a altor situaţii, interimatul funcţiei se asigură de către inspectorul-şef adjunct până la data ocupării funcţiei în condiţiile legii, iar în caz de încetare a mandatului de inspector-şef adjunct, interimatul funcţiei se asigură de către un inspector judiciar numit de inspectorul-şef până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii”, se arată în documentul transmis către CSM de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Însă, potrivit deciziei 63 a Curţii Constituţionale, din februarie 2017, orice act normativ ce vizează funcţionarea autorităţii judecătoreşti are nevoie de avizul CSM.
„Prin Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014, Curtea a constatat că proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor (care cuprind dispoziţii referitoare la drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, incompatibilităţi şi interdicţii, numirea, promovarea, suspendarea şi încetarea funcţiei de judecător sau procuror, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea acestora etc.), reglementat în prezent prin Legea nr. 303/2004, organizarea judiciară (instanţele judecătoreşti – organizare/competenţe/conducere, Ministerul Public – rganizare/competenţe/conducere, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor, bugetele instanţelor şi parchetelor etc.), reglementată în prezent prin Legea nr. 304/2004, precum şi actele normative privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004”, arată decizia menţionată.
„Curtea a circumscris sfera de cuprindere a sintagmei „acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, în funcţie de care se poate determina obligaţia legală şi constituţională a autorităţilor competente de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, mai prevede decizia.