„Nu am primit nicio propunere și este prematur să primim o propunere. Trebuie să nu uităm că am lansat procedura pentru cea mai înaltă funcție din Ministerul Public, cea de procuror general, care este după cum știți vacantă, și mă gândesc că două zile este mult prea puțin pentru ca cineva să își depună vreo candidatură„, a spus Raluca Prună, potrivit Agerpres.
Ministrul Justiției a explicat că procedura de desemnare a procurorului general este un concurs de dosare și insistă pe criteriile de integritate.
„Magistratul, care este cel chemat să judece dacă este judecător, sau procurorul, cel chemat să urmărească penal, trebuie să fie ‘Albă ca Zăpada’. Înainte să judeci sau să-i urmărești penal pe alții, trebuie să fii tu un reper moral în societate„, a mai spus Raluca Prună.
În legătură cu rolul CSM în procedura de numire a șefilor de parchete, Raluca Prună a arătat că, în prezent, din 28 de state membre ale UE, sunt 17 state, printre care și România, în care propunerea se face de către Executiv, prin ministrul de Justiție, sau de către premier, și doar un singur stat, Bulgaria, unde propunerea pentru funcția de procuror general este făcută de CSM.
„Ceea ce s-a discutat în spațiul public este să mutăm propunerea de la ministrul Justiției la CSM, evident numirea urmând a fi făcută direct de către președinte. Tot pentru a evoca un model european, singurul stat din UE care are o asemenea procedură este Bulgaria. Deci, în Bulgaria avem procedura propunerii la Consiliul Judiciar. Nu vreau să fac judecăți de valoare, dacă este o procedură mai bună sau nu. Și Bulgaria face obiectul unei verificări (MCV — n.r.) și raportul pentru Bulgaria nu notează progrese deloc. Există și o a treia școală de gândire, care s-a materializat printr-o propunere legislativă depusă la Senat, în data de 2 februarie, care scoate complet și Executivul, prin ministrul de Justiție, și președintele, urmând ca propunerea și numirea să fie făcută de CSM. Aici aș dori să afirm că am fi singulari în UE. Nu poți într-un stat de drept, în care trebuie să ai un echilibru între puterile statului, să lași una din acele puteri absolut fără niciun fel de control din partea celorlalte două„, a mai spus Raluca Prună.
Ministerul Justiției a lansat miercuri procedura de recrutare a unui nou procuror general al României, funcție rămasă vacantă ca urmare a demisiei lui Tiberiu Nițu.
„Doresc să încurajez procurorii să participe într-un număr cât mai mare la această procedură de selecție în vederea propunerii pentru numirea în cea mai înaltă funcție în Ministerul Public și îi asigur pe toți cei care prin rezultatele lor au dovedit integritate și imparțialitate, precum și un înalt nivel de profesionalism că vor avea șanse egale„, declara atunci ministrul Justiției, Raluca Prună.
MJ a publicat criteriile avute în vedere pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și calendarul estimativ al procedurii.
Conform dispozițiilor din art. 54. alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, numirea în funcția de procuror general se face de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
CITEŞTE ŞI: Raluca Prună, despre numirea şefului DNA: Toate datele mă determină să-l reînvestesc pe procurorul şef