„Am venit în faţa dumneavoastră pentru că problemele trebuie abordate serios. În spaţiul public s-au vehiculat multe lucruri neadevărate, chestiuni care nu sunt în concordanţă. Referitor la cele două proiecte de lege. În ceea ce priveşte proiectul care vizează amenda la CEDO am ţinut cont de toate observaţiile. Am plecat de la nişte condiţii foarte clare. S-a avut în vedere recuperarea prejudiciului şi supraglomerarea din penitenciare. Proiectul legii gratierii nu vizeaza nici criminali, nici violatori, nici corupti si nu vizeaza persoane sau oameni politici. E un proiect de lege care trebuie sa rezolve o situatie din România”
Despre modificarea Codurilor Penale
„Referitor la modificările Codurilor Penale de aseară adoptate prin OUG. Aveam obligaţia ca toate acele modificări să le facem în 45 de zile de la decizia CCR în privinţa abuzului în serviciu. Am considerat oportun să adaptăm legislaţia la decizia CCR”, a susţinut Florin Iordache.
Am tinut cont si am venit in fata dumneavoastra pentru ca vad ca sunt criticat de un lucru esential in democratie: legile se fac de Parlament.Avem nevoie de o lege clara, concisa, care sa fie aplicata usor.
Prin aceste măsuri am urmărit asigurarea unui echilibru între puterile statului, conform articolului 1 din Constituţie.
Referitor la abuzul in serviciu la conflictul de interese art 2, deci nu este un element de noutate in legislatie. În ceea ce priveşte plafonul am avut in vedere legislatia internationala, jurisprudenta CEDO, decizia CCR si prevederile Codului Penal. Conventia ONU recomanda sa adopte legi pentru incriminarea abuzului in serviciu.
Afirmatiile si opiniile in necunostinta de cauza in sensul ca sunt dezincriminate faptele de abuz in serviciu sub 200 de mii de lei sunt false.
„La stabilirea plafonului de 200.000 de lei am avut în vedere legislația internațională în materie — Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, jurisprudența CEDO, opiniile Comisiei de la Veneția, decizia CCR 405/2016 și prevederile Codului penal actual. Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției recomandă statelor membre să adopte măsuri legislative pentru incriminarea abuzului în serviciu. CEDO a constatat că dispozițiile de drept penal referitoare la abuzul în serviciu, precum și interpretarea acestora sunt moștenite din fostul sistem legal sovietic, iar autoritățile naționale s-au confruntat cu sarcina dificilă a aplicării a acestor norme legale în noul context al economiei de piață. Codul penal actual, la art. 183, prevede plafonul de două milioane de lei pentru circumstanța noțiunii deosebit de grave a unei infracțiuni”, a explicat Iordache, la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, stabilirea plafonului de 200.000 de lei în noua reglementare a abuzului în serviciu nu a fost arbitrară.
„S-a plecat de la prevederea art. 183 Cod penal actual și s-a apreciat că un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu decizia Curții Constituționale, opinia Comisiei de la Veneția și jurisprudența CEDO. Afirmațiile și opiniile emise în necunoștință de cauză fără o înțelegere corectă în sensul că sunt dezincriminate faptele de abuz în servicu dacă prejudiciul este sub 200.000 de lei sunt eronate. Va exista răspunderea administrativă și disciplinară, iar prejudiciul va fi recuperat cu prioritate”, a adăugat ministrul.
El a susținut că, „până la urmă, este criticat de un lucru esențial într-o democrație — legile se fac și se adoptată de către Parlament”.
„Organele judiciare, judecătorii sunt cei care trebuie să aplice legea. De aceea, avem nevoie de o lege clară, concisă și care să poată fi aplicată ușor, fără să avem distorsiuni. Pornind de la decizia CCR 405/2016 ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de legiuitor a unor norme clare, predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor, chiar prin legea adoptată de Parlament sau emisă de Guvern — ceea ce am făcut noi, în temeiul delegării legislative prevăzut de art. 115 din Constituție — respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență. Prin aceste măsuri de politică penală am urmărit asigurarea unui echilibru între puterile statului, conform art. 1, al. 4 din Constituția României care stabilește că statul se organizează potrivit principiului și separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă, judecătorească, în cadrul democrației constituționale. Referitor la abuzul în serviciu, emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative există deja în Codul penal actual la conflictul de interese art. 300, al. 2, deci nu este un element de noutate absolută în legislația din România”, a explicat Florin Iordache.
El a completat că a făcut aceste precizări, în contextul în care, de marți seara până în prezent „s-au vehiculat o serie de lucruri neadevărate, chestiuni care nu sunt în concordanță nici cu proiectele de lege propuse, nici cu conținutul ordonanțelor de urgență”.
„Am plecat de la niște condiții foarte clare acelea care vizează în primul rând recuperarea prejudiciului — pentru că este o prioritate pentru noi ca țară să recuperăm prejudiciul. În al doilea rând, ținând cont de supraaglomerarea care există la nivelul penitenciarelor — peste 150% și a condițiilor precare, proiectul legii grațierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici cei care au făcut fapte grave, nici corupți și nu vizează persoane sau oameni politici. Este un proiect de lege care să rezolve o situație care să existe în acest moment în România”, a menționat ministrul Justiției.
CSM are rol consultativ
„Referitor la punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere pe care dumnealor l-au dat astăzi dimineață, repet, este consultativ. Dumnealor au înaintat un punct de vedere acum o săptămână, când a fost în dezbatere proiectul de lege în care dumnealor, în continuare, susțin că nu este necesară urgența. Ce vreți urgență mai mare când există practică neunitară? Într-un an de zile sunt soluții în cadrul instanțelor date diferit și, în aceste condiții, (…) am considerat că este de datoria Guvernului atâta timp cât Parlamentul nu și-a îndeplinit obligațiile sale constituționale. A trebuit Guvernul să reglementeze prin Ordonanță de urgență. În același timp și această ordonanță de urgență va veni în Parlament”, a afirmat Iordache, la Parlament.
Potrivit lui Iordache, comisiile juridice ale Parlamentului au obligația să se „aplece” cu maximă urgență asupra acestor proiecte și să stabilească dacă mai trebuie sau nu făcute modificări. „Repet, legile se fac în Parlament și legile se aplică de către judecători și procurori”, a adăugat Iordache.
Ministrul Justiției a subliniat că toate comentariile pe această temă neagă separația puterilor în stat.
„Toate comentariile care se fac în spațiul public neagă existența celor trei puteri și separația puterilor în stat. Eu voi milita în continuare că legile trebuie aici modificate, aici adoptate, ultimul cuvânt trebuie să-l aveți dumneavoastră”, le-a spus Iordache parlamentarilor social-democrați prezenți la ședința de grup.
El a mai spus că a dorit să explice colegilor săi parlamentari aceste legi, pentru că ‘din păcate, s-a comunicat trunchiat’.
„Am venit astăzi aici pentru că mi se pare normal în primul rând să le explic colegilor mei pentru că s-a dat cumva senzația că noi nu comunicăm. Noi am comunicat, dar, din păcate, s-a comunicat trunchiat. Fiecare citește legea cum dorește și o interpretează în același timp diferit”, a adăugat Iordache.
El a transmis un semnal de calm pentru protestatari.
„Doresc să transmit un semnal de calm, toți care protestează, este un drept constituțional al dumnealor să protesteze și la Ministerul Justiției, toți cei care au dorit să protesteze i-am așteptat, am discutat cu dumnealor. În schimb, oportunitatea este a ministrului. Și pe chestiunea de oportunitate am elaborat această ordonanță și cele două legi, iar ultimul cuvânt îl aveți dumneavoastră, colegi parlamentari”, a conchis Iordache.
Conferinţa de presă a ministrului Justiţie a început cu stângul, fiind boicotat de parlamentarii USR. Aceştia s-au aşezat în spatele său cu un banner pe care scria RUŞINE. „Aţi făcut justiţie până la capăt pentru corupţii PSD”.