Într-o postare de vineri, care începe cu formula „Din nou despre recursul compensatoriu!”, Toader aminteşte că studiul de impact se face în cadrul procedurii de elaborare şi de adoptare a legii şi că plenul CSM a avizat legea, din componeţa acestui for făcând parte şi actualul procuror general.
„Mai reamintim şi faptul că actualul procuror general al PÎCCJ făcea parte din componenţa plenului CSM, emitent al respectivului aviz favorabil, deşi astăzi ne vorbeşte despre lipsa studiului de impact”, subliniază ministrul, după ce reia argumentele referitoare la momentul în care este făcut studiul de impact şi la decizia CSM.
„Reamintim faptul că studiul de impact se face în procedura de elaborare şi adoptare a legii! Din momentul intrării în vigoare prevederile legii se pun în aplicare!„, scrie ministrul Justiţiei.
El reaminteşte şi că prin Hotărârea nr. 1533 din 29 noiembrie.2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, considerând că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate”.
„În opinia Plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător”, citează Toader din decizia CSM invocată.
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, joi, la sosirea la CSM, că, înainte de a vorbi despre situaţia infracţionalităţii ca urmare a aplicării Legii recursului compensatoriu, ar dori să vadă studiile de impact făcute de autorităţi pe această temă.