Ministrul Justiţiei: Anul acesta voi lua o decizie privind conducerea DNA

„O zi exactă n-aş putea spune, dar în scurt timp, sigur anul acesta. Dacă şi când mă voi decide, vă voi anunţa pe toată mass-media. (…) Nu este un lucru pe care îl avem în calcul, este un lucru la care lucrăm, dacă mă pot exprima aşa. Pentru că este obligaţia mea, eu am cerut Inspecţiei Judicare ca după 10 ani de zile să facă o evaluare de fond managerială la Ministerul Public şi la Direcţia Naţională Anticorupţie”, a spus ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Ministrul a mai subliniat că, în urmă cu câteva zile, a primit de la Inspecţia Judiciară raportul realizat în urma verificărilor derulate la Ministerul Public, care va fi dezbătut săptămâna viitoare în Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader, despre modificarea legilor Justiţiei: Ne menţinem propunerile iniţiale. Sunt asumate de Guvern

„Zilele trecute am primit raportul făcut de Inspecţia Judiciară pentru Ministerul Public şi săptămâna viitoare, marţi, la ora 12:00, în Secţia pentru procurori va fi dezbătut raportul Inspecţiei Judiciare privind evaluarea de fond după acei zece ani de la Ministerul Public. (…) Vedem ce va urma, poate cum s-a procedat la DNA – audierea inspectorilor, poate a procurorului general, să vedem ce clarificări vor fi necesare după lecturarea raportului”, a mai explicat Tudorel Toader.

Secţia pentru procurori a CSM a decis, în urma deliberărilor, să aprobe cu observaţii raportul Inspecţiei Judiciare, observaţiile însuşite vizând o parte din concluziile şi propunerile formulate în mod distinct de către cei şase inspectori judiciari care au efectuat verificări la nivelul secţiilor şi compartimentelor din cadrul DNA.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

„Sectia pentru procurori a dispus excluderea din conţinutul Raportului a aspectelor care fac obiectul unor sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare privind comiterea unor potenţiale abateri disciplinare. Au fost respinse observaţiile conducerii Inspecţiei Judiciare, acestea din urmă neavând rolul de armonizare a unor aspecte neunitare ale Raportului„, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, odată cu adoptarea raportului, au fost admise unele din obiecţiunile DNA.Secţia pentru procurori a făcut şi unele propuneri pentru clarificarea unor aspecte care nu au fost analizate suficient în cuprinsul raportului de control, dar şi unele semnalate în spaţiul public. Astfel, Secţia a solicitat Inspecţiei Judiciare dispunerea unui control pentru remedierea deficienţelor constatate la nivelul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în termen de şase luni de la data aprobării raportului. Pe baza analizării întregului material transmis de către Inspecţia Judiciară, Secţia pentru procurori a apreciat că activitatea managerială a conducerii DNA, desfăşurată în perioada 2016 – 01.07.2017, a fost una eficientă.

Raportul de control al Inspecţiei Judiciare la DNA, la CSM. Lazăr: Sunt mulţumit de DNA. Tudorel Toader: Aşteptaţi să mă pronunţ şi eu

Toader despre refuzul lui Kovesi de a veni în Parlament: „Într-un fel sau altul, va exista o răspundere”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi seară, solicitat fiind să comenteze refuzul procurorului-şef DNA Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă, că „într-un fel sau altul va exista o răspundere”.

„Fiecare dintre noi avem obligaţia să respectăm legea şi fiecare dintre noi avem libertatea să o încălcăm, cu consecinţa răspunderii. Într-un fel sau altul, va exista o răspundere”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la Antena 3.

Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, a răspuns, marţi, invitaţiei comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, spunând că nu deţine date sau documente care să ajute la clarificarea situaţiei şi lăsând de înţeles că prezenţa sa la comisie nu are obiect.

Este a patra oară când procurorul-şef DNA anunţă că nu se va prezenta la comisia de anchetă, care a decis luni să o reinvite la audieri, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale şi a publicării motivării acestei decizii în Monitorul Oficial.

Decizia CCR statuează obligativitatea oricărei persoane care deţine o funcţie publică de a veni la Parlament în virtutea principiului colaborării loiale şi în virtutea bunei credinţe pentru a lămuri aspecte şi evenimente semnificative din viaţa societăţii.

Ministrul Tudorel Toader a afirmat joi că la Ministerul Justiției se lucrează la înființarea a „cel puțin șase-opt” tribunale comerciale.

„Acum lucrăm la Ministerul Justiției la înființarea mai multor tribunale comerciale. Avem trei în țară, într-un termen scurt avem capacitatea, și locația și tot ce trebuie de a înființa cel puțin șase-opt tribunale comerciale, care înseamnă o jurisdincție specializată, care asigură celeritate și judecătorul sigur va putea să se aplece mai atent asupra soluționării respectivelor cauze”, a declarat Tudorel Toader.

Toader: Rezistența la modificarea legilor justiției, cauzată de mulți factori – rutina, stagnarea, conservarea privilegiilor

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat joi că rezistența pe care unii o opun modificării legilor justiției este cauzată de mulți factori, printre care „rutina, stagnarea, spiritul acesta ‘e bine, merge și așa'”, iar alții se opun pentru că vor să-și conserve privilegiile.

Tudorel Toader a fost întrebat de ce s-a creat o „isterie” în legătură cu modificarea legilor justiției.

„Nu i-aș spune chiar isterie, dar, oricum, este o dezbatere foarte intensă. Este o dezbatere atipică prin raportare la celelalte proiecte de lege. La noi, societatea s-a schimbat profund. Sperăm ca și mentalitatea să se schimbe tot profund și tot în bine. Aproape ciclic, cam la 12 ani, la noi se cam schimbă legile fundamentale. Avem Constituția din 1991, revizuită în 2003, deci după 12 ani. Avem pachetul de legi ale justiției din 1992, modificate în 2004, după 12 ani, o modificare în 2005 și acum în 2017, iarăși 12 ani de zile”, a spus ministrul.

În opinia sa, această dezbatere „foarte intensă” are loc pentru că „ne-am obișnuit”.

„Pentru că nu vrem schimbare, pentru că legile justiției au consolidat statutul magistraților, au consolidat independența magistraților, dar numai că legile justiției, astfel cum sunt ele consolidate de 12 ani, tind să rupă ceva din echilibrul necesar puterilor statului. Această rezistență pe care unii o opun modificării legilor justiției se datorează multor factori. Pentru unii — rutina, stagnarea, spiritul acesta ‘e bine și merge și așa’. Alții, mai prudenți, poate spun ‘nu cumva să se afecteze independența justiției, să mergem într-un regres instituțional’. Alții, care, cu siguranță, vor să-și conserve aceleași privilegii pe care le au”, a afirmat Tudorel Toader.

Întrebat de ce procurorii din CSM se pronunță în legătură cu cariera profesională a judecătorilor, Toader a răspuns: „Problema a apărut chiar la o reuniune cu conducerile instanțelor pe care am avut-o în vara aceasta la Constanța. Acolo s-a pus pentru prima dată problema în mod explicit, am preluat-o ca propunere. Numai că, de la momentul propunerii, de la faptul că dânșii în cadrul CSM, în secții, au optat pentru această hotărâre de separare a carierelor, când au dat avizul pe proiectul de modificare a legilor justiției, în bloc au spus ‘nu’. Acum, mai în glumă, mai în serios, noroc că avizul CSM-ului este consultativ”.

El adăugat însă că, „până la urmă, nu poți bloca legiuitorul”, Parlamentul având autoritatea constituțională de a legifera.

„Dacă nu vrei să se adopte o lege, dacă proiectul de lege răspunde standardelor europene, asigură independența justiției, răspunde exigențelor constituționale, tu, categorie socio-profesională a magistraților, nu poți să spui ‘nu sunt de acord’, că dacă ar fi așa, ar însemna ca medicii să nu fie de acord să se modifice legislația din domeniul medical, profesorii să nu fie de acord să se modifice legislația și, pe cale de consecință, legiuitorul nu ar mai fi legiuitor. De aici deosebirea dintre avizele conforme și consultative. Până la urmă, Constituția îi dă Parlamentului autoritatea de a legifera”.

Urmarește RomaniaTV.net și pe