UPDATE. Ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, a declarat, marţi, după întâlnirea cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, că a fost o „discuţie fructuoasă”, despre viziunea ministrului şi despre responsabilităţile acestuia. Întâlnirea ambasadorului american cu ministrul Justiţiei a durat două ore.
La final, ambasadorul Hans Klemm a spus că discuţia a fost una „fructuoasă şi lungă”, „în spirit de cooperare”, fiind un schimb de informaţii şi opinii.
„Domnul Toader şi cu mine am avut o discuţie fructuoasă şi lungă, în această dimineaţă, într-un spirit pozitiv, aşa cum trebuie să existe în continuare în cadrul parteneriatului strategic. A fost a treia oportunitate să discut cu ministrul Justiţiei. După discuţia de astăzi, vom transmite o declaraţie comună pentru că vreau să scoatem în evidenţă ceea ce s-a decis. Vreau să subliniez că discuţiile au avut loc în spiritul cooperării. Am făcut schimb de informaţii şi perspective şi aştept să lucrez în continuare cu ministrul şi cu Guvernul”, a declarat ambasadorul american.
Ministrul Justiţiei a declarat, luni seara, referitor la declaraţiile ambasadorului SUA la Bucureşti, că se aşteaptă ca diplomatul să-şi motiveze îngrijorarea privind numirea procurorilor şefi din România, tocmai având în vedere că nu a propus modelul american, în care procurorul general este propus de Senatul SUA.
„În concret ar fi a treia oară când mă văd cu ambasadorul SUA. La iniţiativa dânsului, nu la iniţiativa mea. Mi-a oferit mai multe variante de întrevedere. El şi-a exprimat îngrijorarea , dar eu aş am spus că aş fi vrut şi motivarea acestei îngrijorări. Mai e puţin şi o să aflu şi probabil o să întreb. Poate este ingrijorat că în proiectul de modificare a legilor justiei nu am propus modelul american, unde procurorul general este propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem spre acelaşi standard de democraţie”, a declarat, ironic, Tudorel Toader, citat de News.ro.
Ministrul a mai dezvăluit că în precedentele întâlniri, Hans Klemm i-a propus efectuarea unei vizite în Statele Unite şi, poate că, în întâlnirea de marţi doreşte să discute despre programul acestei deplasări.
Ministrul Tudorel Toader a mai spus că un ambasador poate spune orice, însă Parlamentul trebuie să legifereze ţinând cont de specificul naţional.
„Şi noi avem partea noastră de culpabilitate. Într-un final, un ambasador îşi exprimă o dorinţă, dar noi trebuie să legiferăm ţinând cont de specifiicul naţional şi ţinând cont de standardele democratice, menajând toate bunele relaţiile cu statele partenere cu care avem poziţii privilegiate, ţinând seama de Constituţie, acelea sunt reperele după care trebuie să legiferăm. Cu referire la această procedură de numire a procurorilor de rang înalt. Va dau exemple în care numirea o face parlamentul. Nu dau exemplul Albaniei sau Croaţiei, ci o să dau exemplul Angliei, unde procurorul general este numit de Parlament şi, în ultimă instanţă, SUA”, a mai arătat Toader.
În 29 august, Statele Unite anunţau că au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar, a anunţat săptămâna trecută Ambasada SUA la Bucureşti, care i-a îndemnat pe toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale.
Ambasada SUA a arătat că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România se bazează pe angajamentul faţă de valorile democratice, buna guvernare şi consolidarea statului de drept întrucât acestea sunt fundamentul pentru creşterea securităţii şi prosperităţii comune.
În opinia Ambasadei SUA, instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi, fără imixtiuni politice.
„Instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi care pot urmări activităţile infracţionale fără imixtiuni politice sau limitări ale actului legal de justiţie. Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar. Îndemnăm toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale”, a mai transmis Ambasada SUA.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în 23 august, proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând modificări semnificative care vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.
Totodată, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, potrivit modificărilor anunţate. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.
Potrivit aceloraşi propuneri, Inspecţia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. De asemenea, o altă propunere este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic.
Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.