„Nu am uitat și nu uit faptul că Legea 303 permite evaluarea procurorilor, pe fond de data aceasta, și voi dispune un audit, un audit extern care să verifice, dar nu DNA și Ministerul Public și DIICOT, pentru că procurorii din România, cei 2.650 de procurori funcționează, își desfășoară, își îndeplinesc competențele în structurile de bază ale Ministerului Public, Parchete de pe lângă Judecătorii, Tribunal, Curte, la DIICOT sau la DNA. Și atunci ai fi nedrept dacă te duci la fond să te oprești la unii și să îi ocolești pe alții. Vă declar (…) că într-un timp pe care nu l-am stabilit, după o procedură legală, voi dispune în calitate de ministru un audit extern la cele trei structuri ale Ministerului Public — DNA, DIICOT și Înalta Curte„, a declarat Tudorel Toader la Antena 3.
Întrebat ce ar trebui să urmărească respectivul audit, Toader a răspuns că „multe” și că poate cuprinde verificarea numărului de dosare, al achitărilor sau al cetățenilor care au stat în închisoare pe nedrept.
„Multe, le voi stabili eu, dar pot spune: număr de dosare, CEDO și noi vorbim de termen rezonabil în soluționarea unei cauze, să vezi de la sesizare până la soluționare, rechizitoriu, clasare, ce o fi, cât timp a trecut. Nu cumva unele să fie luate peste rând și altele să stea în așteptare spre o dulce prescripție. Poți vedea, de exemplu, număr de inculpați, poți vedea număr de arestați, poți vedea număr de cetățeni de-ai noștri care au stat în pușcărie pe nedrept și, ulterior, achitați, poți vedea condamnările la CEDO ca urmare a acestora, poți vedea sumele de bani cu care CEDO ne-a obligat și pe care noi, din bugetul statului, pledăm cu titlu de despăgubire, deși, oricât ar fi despăgubirea, CEDO nu dă despăgubiri mari, CEDO dă soluții de principiu și despăgubiri mai mult la limita acoperirii unui prejudiciu moral, dar nici atât, pentru că orice sumă de bani nu este de natură să acopere o perioadă de detenție nelegală, netemeinică, nejustificată„, a mai spus ministrul Justiției.
Tudorel Toader a fost întrebat ce pedeapsă ar trebui aplicată unui Parchet care a încălcat Constituția și dacă au existat cazuri mai grave decât cel constat de Curtea Constituțională în cazul DNA.
„Din păcate, nu este prima dată când o Putere intră în raza de competență constituțională, legală, a altei Puteri. (…) Poate că a fost și mai grav. Pot să vă dau mai multe exemple. Nu aș putea să mă declar încântat, dar perioada în care am fost judecător la Curtea Constituțională a fost perioada în care s-au dedus în fața Curții cele mai multe din astfel de conflicte, dintre care unele admise, majoritatea respinse. (…) Au existat din păcate multe astfel de conflicte, poate unele mai grave, poate altele mai puțin grave și Curtea, din care făceam și eu parte, a dat aceleași trei direcții: a constatat conflictul, a constatat cauza, a dat remediul ce-i de făcut pe viitor, ca să nu mai existe blocaje, Puterile să nu mai intre în zona de competență a celeilalte sau a celorlalte”, a spus ministrul Justiției.
El a dat un exemplu de „violare a Constituției” din anul 2008.
„De exemplu, în 2008, procurorii de la DNA anchetau miniștri. Constituția spune că avizul îl dă numai Camera Deputaților, Senatul sau președintele. Unii miniștri erau în funcție, alții foști miniștri cu fapte din epoca ministeriatului. Și atunci procurorii se duceau cu solicitarea de avizare fie la președinte, fie la Camera Deputaților și Senat. Eu am întrebat: ‘care este criteriul după care ai un dosar și soliciți avizul de la …, de la…, sau de la președinte’. Răspunsul a fost dezarmant de sincer și corect: ‘după cum apreciem noi că obținem mai repede respectivul aviz’. Curtea a dat atunci o decizie și a spus că dă avizul Camera Deputaților pentru ministrul care este și deputat, Senatul pentru ministrul care este și senator, președintele pentru miniștrii care nu mai au una din cele două calități — foști deputați sau senatori, foști eventual miniștrii. Iată o încălcare în care a fost violată Constituția. Dar, dintre toate conflictele constatate de Curte, niciodată, dar absolut niciodată nu s-a pus problema, niciodată nu s-a recurs la sancțiuni, indiferent de natura lor — contravenții, penale, altele decât remediile constituționale, pronunțate de Curte prin arătarea literei de urmat pe viitor”, a mai spus Tudorel Toader.
Întrebat dacă este corect să nu se aplice sancțiuni în cazul în care Constituția a fost încălcată, Tudorel Toader a replicat: „Dacă vreți un răspuns simplu: da. Și îl dezvolt, să nu fiu supus unor interpretări diferite: pentru că la rândul ei Constituția a suferit în cei 25 de ani de existență numeroase clarificări, dezlegări, interpretări”.
De asemenea, conflictele juridice de natură constituțională nu se nasc niciodată între persoanele fizice, ci numai între autorități, iar Curtea Constituțională „nu aplică sancțiuni, nu judecă oameni, fapte, persoane, ca să stabilească formele răspunderii”, a adăugat ministrul Justiției.