Ministrul Mediului: Noul acord global climatic are nevoie de un suport politic solid

„România susţine, alături de Uniunea Europeană, că noul acord global climatic are nevoie de un suport politic solid pentru a fi încheiat în 2015. Prin acest acord, toate naţiunile trebuie să participe şi să contribuie la combaterea schimbărilor climatice. Obiectivul limitării încălzirii globale la cel mult două grade Celsius cere eforturi conjugate, bazate pe un cadru clar de acţiune. Nu ne putem permite să plecăm de la Varşovia fără să fi agreat un plan de lucru definit, cu obiective concrete şi cu reperele strategice stabilite pentru 2015„, a subliniat Rovana Plumb.

Liderul delegaţiei României a menţionat consecinţele devastatoare ale recentelor evenimente climatice extreme din diverse zone ale lumii. Prevenirea şi combaterea acestor consecinţe obligă la acţiuni conjugate ale tuturor ţărilor, atât ale celor dezvoltate cât şi ale celor în curs de dezvoltare şi ale economiilor emergente.

„În 2012, la Doha, România şi-a asumat, alături de toate Statele Membre UE, angajamente obligatorii sub Protocolul de la Kyoto până în anul 2020. Acestea se traduc în eforturi şi costuri relevante pentru cetăţenii noştri, dar ne vom respecta aceste angajamente„, a subliniat ministrul mediului şi schimbărilor climatice.

Miza majoră a Conferinţei de la Varşovia o reprezintă viitorul acord global în domeniul schimbărilor climatice, care se urmăreşte a fi semnat în anul 2015 şi va cuprinde angajamente, acţiuni şi măsuri pentru aproape 200 de State-Părţi semnatare ale Convenţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC).

Alte articole

Taxa nouă cerută de întreaga comunitate internațională. Câți români ar trebui să plătească, dacă ar fi introdusă și de guvernul de la București

CTP prevede o catastrofă după victoria lui Trump în alegerile din SUA: „Se scurg ultimii ani, poate ultimele luni. La capătul mandatului lui Trump va fi prea târziu”

În timp ce o parte a naţiunilor dezvoltate (inclusiv toate Statele Membre UE) derulează până în anul 2020 un set de acţiuni, politici şi raportări obligatorii sub Protocolul de la Kyoto, având ţinte obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, circa 85% din emisiile globale sunt generate în ţările care nu au obligaţii sub acest Protocol. Mari economii, printre care principalii emiţători globali, China şi Statele Unite, nu au obligaţii asumate sub Protocolul de la Kyoto.

Pe acest fundal, un raport dat publicităţii săptămâna trecută consemnează o dimensiune fără precedent a emisiilor globale de CO2 provenite din combustibili fosili: 36 de miliarde de tone în anul 2013, în creştere cu 61% faţă de anul 1990, anul de referinţă al Protocolului de la Kyoto şi al negocierilor climatice globale.

Acordul global post-Kyoto, ce trebuie semnat în 2015, ar permite ca din 2020 toate statele să asume angajamente, măsuri sau acţiuni cu caracter obligatoriu, ceea ce va asigura consolidarea acţiunilor de prevenire şi combatere a schimbărilor climatice.

Negocierile de la Varşovia continuă la nivel înalt, cu rezultatele finale aşteptate pentru sfârşitul acestei săptămâni.