Ministrul Muncii, anunţ de ultimă oră pentru angajaţi şi angajatori. NOTA DE FUNDAMENTARE a documentului

Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un nou proiect de HG. Propunerea vine în contextul transpunerii în legislația autohtonă a unei directive europene care modifică valorile-limită de expunere profesională, făcându-le mai stricte. Deși interzis în UE din 2007, azbestul este încă prezent în construcțiile realizate înainte de acest an.

Proiectul de hotărâre propus de Ministerul Muncii va aduce schimbări HG 1.875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest.

O primă noutate este introducerea unei clauze care stipulează că, în situațiile în care dispozițiile HG 1.093/2006 privind agenții cancerigeni sau mutageni sunt mai favorabile sănătății și securității lucrătorilor, acestea din urmă vor prevala.

De asemenea, definiția azbestului este actualizată pentru a include în mod explicit denumirile și numerele CAS (Chemical Abstracts Service – un sistem global pentru înregistrarea și identificarea unică a substanțelor chimice menționate în publicațiile științifice. Acesta acoperă o gamă largă de materiale, incluzând elemente chimice, biosecvențe, aliaje și polimeri, printre altele – n. red.) ale tuturor celor șase tipuri de silicați fibroși clasificați ca substanțe cancerigene de categoria 1A: actinolit de azbest, amosit (grünerit) de azbest, antofilit de azbest, crisotil de azbest, crocidolit de azbest și tremolit de azbest.

Alte articole

Vești bune pentru pensionari și angajați. Ce le pregătește Ministerul Muncii

Ministerul Muncii, anunţ OFICIAL: Alocaţiile pentru copii, indemnizaţiile, pensiile și toate celelalte drepturi sociale ajung la beneficiari înainte de Paşte. CALENDAR

Sprijin pentru zeci de mii de români. Un nou proiect anunțat de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu

Probabil că cea mai importantă modificare o reprezintă înăsprirea valorilor-limită de expunere profesională la azbest. Astfel, până la data de 20 decembrie 2029, angajatorii trebuie să se asigure că niciun lucrător nu este expus la o concentrație mai mare de 0,01 fibre/cm3, măsurată ca medie ponderată în timp pe 8 ore.

Începând cu 21 decembrie 2029, va fi introdusă o valoare-limită alternativă și mai strictă de 0,002 fibre/cm3 (medie ponderată în timp pe opt ore), angajatorii fiind obligați să respecte cel puțin una dintre cele două valori. Această măsură are la bază ultimele cercetări științifice, care indică faptul că nu există un nivel sigur de expunere la azbest.

Evaluarea riscurilor trebuie să determine natura expunerii (varietatea mineralogică, dimensiunea fibrelor) și gradul de expunere a lucrătorilor. În acest sens, documentul aduce clarificări privind situațiile de expunere sporadică și de mică intensitate, specificând că anumite prevederi nu se aplică dacă valoarea-limită nu va fi depășită.

Informațiile necesare în notificarea pe care trebuie să o facă orice companie pentru activitățile cu risc de expunere la azbest sunt detaliate, incluzând amplasamentul, tipul și cantitatea de azbest, activitățile, numărul de lucrători, data începerii și durata lucrărilor, precum și măsurile de limitare a expunerii. Autoritățile competente vor păstra informații despre lucrători pentru a asigura o instruire adecvată, ținând cont de efectele pe termen lung ale azbestului.

Măsuri de reducere a expunerii, potrivit proiectului propus de Ministerul Muncii

Conform propunerii, expunerea lucrătorilor trebuie redusă la minimum, la un nivel cât mai scăzut posibil din punct de vedere tehnic sub valoarea-limită menționată. Norma detaliază măsurile preventive, inclusiv limitarea numărului de lucrători expuși, conceperea proceselor de lucru pentru a evita producerea de praf, decontaminarea, protecția în regim de izolare și depozitarea adecvată a deșeurilor.

Ministerul Muncii, anunţ OFICIAL: Alocaţiile pentru copii, indemnizaţiile, pensiile și toate celelalte drepturi sociale ajung la beneficiari înainte de Paşte. CALENDAR

De asemenea, măsurarea concentrației de fibre de azbest în aer se va efectua cu regularitate în timpul fazelor operaționale specifice, reflectând expunerea personală a lucrătorilor.

Începând cu 21 decembrie 2029, măsurările concentrației de fibre se vor efectua cu microscopie electronică sau cu orice altă metodă alternativă care oferă rezultate echivalente sau mai precise.  Până la această dată, numărarea fibrelor se va efectua, ori de câte ori este posibil, prin microscopie cu contrast de fază (PCM).

În cazul depășirii valorii-limită sau a perturbării neașteptate a materialelor cu azbest, lucrul trebuie oprit imediat până la luarea măsurilor de protecție. Utilizarea echipamentului individual de protecție respiratorie, atunci când este necesară, nu poate fi permanentă și trebuie menținută la minimum, cu pauze regulate.

Obligații înainte de lucrările de demolare sau renovare
Angajatorii au obligația, înainte de începerea lucrărilor de demolare, întreținere sau renovare la clădirile construite înainte de 2007, de a identifica materialele care pot conține azbest, prin obținerea de informații sau prin examinări de laborator specializate. Informațiile obținute trebuie puse la dispoziția altor angajatori, la cerere.

Pentru activități cu risc ridicat, cum ar fi demolarea și îndepărtarea azbestului, proiectul de hotărâre prevede măsuri de protecție suplimentare, inclusiv echipament individual adecvat, panouri de avertizare și prevenirea răspândirii prafului. De asemenea, după terminarea lucrărilor de îndepărtare a azbestului sau demolare, este obligatorie verificarea absenței riscurilor înainte de reluarea altor activități.

În plus, instruirea lucrătorilor trebuie să fie ușor de înțeles și adaptată specificului activității. Întreprinderile care efectuează lucrări de demolare sau îndepărtare a azbestului au obligația de a obține o autorizație de la Inspecția Muncii înainte de începerea lucrărilor, furnizând dovada conformității și certificatele de instruire a angajaților.

Mai mult, conform normelor europene, va fi impusă evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor înainte de expunere, care trebuie să includă un examen specific al plămânilor.

Evidența cazurilor de boli profesionale asociate azbestului se va ține în Registrul operativ național informatizat al bolilor profesionale, iar o listă orientativă a bolilor care pot fi cauzate de expunerea la azbest este menționată în una dintre anexele proiectului.

După adoptare, majoritatea modificărilor și completărilor vor intra în vigoare la data de 21 decembrie 2025, cu excepția prevederilor referitoare la valorile-limită mai stricte și la metodele de măsurare avansate, care vor intra în vigoare la 21 decembrie 2029.

Azbestul este un agent cancerigen extrem de periculos, care afectează în continuare diferite sectoare economice, cum ar fi renovarea construcțiilor, industria extractivă, gestionarea deșeurilor și combaterea incendiilor, în care lucrătorii se confruntă cu un risc ridicat de expunere. Azbestul este clasificat drept substanță cancerigenă de categoria 1A în temeiul părții 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.

Potrivit statisticilor europene privind bolile profesionale, acesta reprezintă de departe principala cauză a cancerului profesional, dat fiind că nu mai puțin de 78% din cancerele profesionale recunoscute în statele membre sunt corelate cu expunerea la azbest. Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest în suspensie în aer pot duce la boli grave, cum ar fi mezoteliomul și cancerul pulmonar, iar primele semne de boală pot apărea în medie după 30 de ani de la momentul expunerii, ducând, în cele din urmă, la decese profesionale.