Ministrul Muncii, către bugetari: Să aştepte fluturaşii de salariu şi să vedem atunci cui îi scade salariul

„Celor care spun că le scade salariul să le cereţi şi fluturaşul pe luna decembrie. Chiar vă rog”, le-a spus ea jurnaliştilor. Ea a precizat că în 2018 toţi angajaţii au creştere de 25% a salariului brut de la 1 ianuarie, cu excepţia celor cărora deja le-au fost ajustate salariile şi a celor care au o creştere mai mare de 25%, adică 28,5%, cum ar fi IT-iştii, cercetătorii, persoanele cu handicap şi lucrătorii sezonieri. Întrebată de jurnalişti ce mesaj le transmite bugetarilor, ministrul Muncii a spus că ar trebui să-şi aştepte fluturaşii de salariu.

„Să-şi aştepte fluturaşii de salariu şi să vedem atunci cui îi scade salariul. Sunt foarte mulţi influenţaţi de ce văd la televizor şi toată lumea are senzaţia acum că îi scade salariu. Haideţi să aşteptăm fluturaşii şi să vedem cum îi scade salariu. Iar celor care spun că le scade salariul să le cereţi şi fluturaşul pe luna decembrie. Chiar vă rog. Haideţi să discutăm pe date concrete”, a spus ministrul Muncii marţi, la o conferinţă de presă.

Citeşte şi: Ministrul Muncii, despre salariile IT-iştilor din privat: Vor beneficia de OUG. Este în lucru la Finanţe

În anul 2018, toţi bugetarii au o creştere de 25% pe brut, de la 1 ianuarie, cu două excepţii:

Alte articole

Ultimul document semnat de ministra Muncii. Bani mai mulți pentru aceste categorii de români la final de an

Anunţ de ultimul moment de la ministerul Muncii. Măsura finalizată de Simona Bucura-Oprescu îi vizează pe toţi românii

–     Cei care coboară direct în grila din 2022, adică cei cărora le-au fost ajustate salariile;

–       Cei care au o creştere mai mare de 25%, adică 28,5%, cum ar fi IT-iştii, cercetătorii, persoanele cu handicap şi lucrătorii sezonieri.

În acelaşi timp, conform ministrului, personalul didactic auxiliar va mai avea de la 1 martie o creştere de 20%, iar medicii şi asistentele urcă direct pe grila din 2022.

Din anul 2019, bugetarii vor avea creşteri diferite, astfel încât cei cu salarii mai mici vor avea o creştere mai mare, iar cei cu salarii mari vor stagna sau vor avea creşteri mai puţin semnificative.

„De exemplu, în lege sunt prevăzute, la fiecare familie ocupaţională, grile de salarizare cum ar fi suma de 6.000 lei pentru un consilier. Un bugetar care acum are peste 6.000 de lei, de la 1 ianuarie 2018 este coborât în grilă direct la 6.000 lei. Are 7.000 acum, va avea 6.000. Un alt consilier, de acelaşi rang, care are 2.000 şi trebuie să ajungă la 6.000, creşte anual, din 2019, cu ¼ din diferenţă, adică 1.000 de lei anual, în fiecare din cei 4 ani, până în 2022. Alt consilier, tot de acelaşi rang dar care este salariat într-o altă instituţie bugetară, care are salariul de 5.000 lei şi trebuie să ajungă tot la 6.000, va creşte tot cu ¼ din diferenţă anual, adică 250 de lei. Am luat un exemplu generic, evident, de edificare. Toţi bugetarii interesaţi pot studia legea ca să afle cu exactitate la ce nivel vor ajunge în 2022. Noi considerăm că abia atunci sistemul va fi perfect echilibrat şi, începând din ianuarie 2023, salariile vor creşte anual raportat la salariul minim pe economie, deci toţi având aceeaşi creştere. Atenţie!  Pentru funcţiile de execuţie, în grilă, sumele nu au incluse sporuri şi vechimea. Aceste elemente se adaugă”, a spus Lia Olguţa Vasilescu.

În ceea ce priveşte sporurile, în multe cazuri depăşeau salariile de bază. S-a luat decizia plafonării cuantumului sporurilor per total ordonator de credite la 30%, aşa cum era şi în Legea 284/2010. Este o practică europeană şi s-a ţinut cont de ea şi în 2010, şi în 2017.

„Sigur, asta nu înseamnă că un angajat în spital, la boli infecţioase trebuie să aibă sporuri de 30%. Poate avea şi 80%, dar obligaţia încadrării în limita de 30% rămâne la ordonatorul principal de credite”, a afirmat ministrul, adăugând că impactul legii, fără transferul contribuţiilor, este de 42 miliarde lei, pe 4 ani, iar cu transfer este de 62 miliarde.

Ea a menţionat că majorările salariale au început încă din anul 2017, luna ianuarie, prin mai multe acte normative care au generat în plus la buget cheltuieli salariale de la 58 miliarde lei în 2016, la 71 miliarde lei în 2017 şi ajung în 2018 la 81 de miliarde, ceea ce înseamnă că în 2017 s-au făcut majorări salariale per total bugetari de 22%, sigur, în unele cazuri mai mici, în altele şi de 50%, tocmai pentru a se echilibra sistemul.

„Asta înseamnă 22% brut în 2017 fără transfer şi 25% brut în 2018 sau, dacă vreţi pe net, de 4%”, a explicat Lia Olguţa Vasilescu.