„Indicatorii trecuţi în Carta Socială Europeană şi în Protoculul adiţional din 1988, care stau la baza calculului gradului de sărăcie, plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană, iar pentru unii indicatori – suntem chiar pe ultimul loc. România este una dintre cele mai sărace ţări din UE. Intervine însă un factor nou, îngrijorător. Din mai multe studii pe care le-am făcut în cadrul Ministerului Muncii rezultă că, în ultima perioadă, creşte riscul de sărăcie în rândul persoanelor active”, a declarat ministrul Muncii, la o dezbatere organizată de Blocul Naţional Sindical (BNS).
Mariana Câmpeanu a arătat că „până acum, statul trebuia să se îngrijească de persoanele vulnerabile, de protecţia lor, dar dacă acest element nou va creşte în continuare, va reprezenta o mare problemă pentru Guvern, pentru Stat, în general. Eu aş spune că, în final, va reprezenta o problemă pentru democraţie”.
Potrivit ministrului Muncii, dacă în categoria persoanelor vulnerabile vor fi incluşi şi cei activi care „ajung să nu mai aibă condiţii decente de viaţă, de educaţie, de sănătate, locuri de muncă, şi nu sunt bine plătiţi la acele locuri de muncă, riscurile sociale cresc şi încrederea într-un stat democratic, în regulile Uniunii Europene, vor scădea”. „Şi atunci ne vom îndrepta spre acele extreme, fie ele populiste, fie de altă natură, care vor conduce la scăderea percepţiei importanţei unui stat democratic”, a adăugat Mariana Câmpeanu, potrivit Agerpres.
Potrivit unora dintre celor mai recente date publicate de Banca Mondială, Ministerul Muncii şi Institutul Naţional de Statistică, rata sărăciei absolute a fost de 5,7% în 2008, ceea ce înseamnă că existau 1,22 milioane de săraci al căror venit lunar era sub 254,5 lei.